În ultima săptămână au fost raportate 445 de cazuri de rujeolă în România. Practic, numărul îmbolnăvirilor din ultima săptămână reprezintă aproape 20% din numărul total de îmbolnăviri confirmate de la începutul anului 2023 și până în prezent.

445 de cazuri noi de rujeolă în România, în ultima săptămână - Foto Shutterstock

Practic, numărul îmbolnăvirilor din ultima săptămână reprezintă aproape 20% din numărul total de îmbolnăviri confirmate de la începutul anului 2023 și până în prezent. UNICEF avertiza săptămâna trecută că există o creștere de peste 3.000% în Europa și Asia Centrală a cazurilor de rujeolă, iar scăderea ratei de vaccinare este motivul pentru care ne confruntăm cu o astfel de epidemie.

Medicul Emilian Popovici , vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, explică de ce s-a ajuns la acest număr de cazuri în ultima săptămână: „Persoanele neimunizate prin vaccinare sau prin boală nu au aproape nicio șansă să scape neinfectate dacă ajung în contact cu virusul rujeolic, fiindcă acesta are o contagiozitate de 95% infectând receptivii indiferent de vârstă”.

La rândul său, dr. Gindrovel Dumitra, coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), explică faptul că „în momentul în care se formează un cluster, o aglomerație de persoane care sunt nevaccinate, apariția unui singur caz duce la îmbolnăvirea tuturor persoanelor susceptibile”, detaliază medicul.

„Așa se întâmplă, acesta este specificul rujeolei, este stilul caracteristic al epidemiei de rujeolă. Este necesar să ajungem la 95% rata de vaccinare pentru a limita răspândirea unei epidemii de rujeolă„, adaugă acesta.

Refuzul vaccinării din motive religioase

Jumătate din cele 500 de cazuri din Brașov au fost înregistrate în comuna Măieruș, mai ales în lunile septembrie și octombrie. Tot aici a fost înregistrat și primul deces din cauza rujeolei, al unui bebeluș de șapte luni, pentru care mama minoră a refuzat internarea, informează Prefectura Brașov.

„Dintre acestea, 223 s-au înregistrat în comuna Măieruș (îndeosebi în perioada septembrie-octombrie), unde există o mare opoziție la vaccinare în rândul comunității de romi, din motive religioase”, informează Prefectura din județul Brașov.

În ultimii ani, pe fondul propagandei antivacciniste, numărul de vaccinări ROR (care protejează impotriva a 3 boli – rujeola, oreionul si rubeola) a scăzut continuu, de la 12.136 în anul 2019 la 7.367 în anul 2023 (dintre care doar 905 în trimestrul al IV-lea), se adaugă în comunicat.

Pe de altă parte, reprezentanții Partidei Romilor spun că lipsa medicilor de familie în aceste comunități este cauza principală a nevaccinării. Aceștia cred că oamenii și-ar vaccina copiii, dacă ar primi informații corecte de la un medic. Propunerea coordonatorului Partidei Romilor Pro Euro, Ionuț Androne, este ca un medic să vină în aceste comunități și să explice oamenilor ce înseamnă vaccinarea. În această comună există doar asistenți medicali comunitari.

Prima doză de vaccin ROR, administrată la vârsta de 12 luni, oferă 95% protecție împotriva rujeolei, iar a doua doză, care se administrează între 5 și 7 ani, oferă 99,7% protecţie împotriva rujeolei.

„Persoanele nevaccinate, dar care au făcut boala, sunt protejate toată viața, cu excepția perioadelor în care intervine o stare de imunosupresie”, potrivit medicului Gindrovel Dumitra.

Epidemie de dezinformare

Psihologul Keren Rosner a explicat pentru „Adevărul“ cum ajung oamenii din anumite comunități să refuze intervențiile medicale care le-ar salva viața.

„Dacă liderul hotărăște că nu este bine, aducând anumite argumente religioase, care se bazează pe interpretări, sigur că toată comunitatea se supune. Este o aderare la un grup în care un comportament diferit ar atrage asupra unui individ blamul celorlalți sau chiar respingerea și atunci se conformează. Oamenii vor repeta ceea ce liderul le transmite, fără să aibă o gândire critică și fără să filtreze, să se informeze, șă înțeleagă care este de fapt părerea proprie”, subliniază psihologul.