Unul dintre capii Revoluției de la Timișoara, Tudorin Burlacu, l-a plasat luni, 22 mai, pe fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, zis „Mitralieră”, în centrul evenimentelor de la Timișoara din ziua de 20 decembrie 1989, atunci când a fost redactată o rezoluție a revoluționarilor, care mai apoi a devenit - cu unele modificări - „Proclamația de la Timișoara”, relatează ziare.com .

Tudorin Burlacu a fost chemat ca martor în dosarul în care „Mitralieră” este judecat pentru fals în declarații în legătură cu obținerea certificatului de „revoluționar cu rol determinant”.

Burlacu s-a recomandat a fi „prim vice-președintele al Frontului Democrat Român” (cu președinte Lorin Ioan Fortuna) constituit în sediul Operei din Timișoara pe 20 decembrie 1989. Din cele relatate de Tudorin Burlacu, rolul lui Cătălin Rădulescu a fost de a copia rezoluția adoptată atunci de revoluționari și de a o duce la București.

Este primul martor care declară cu subiect și predicat că fostul deputat Cătălin Rădulescu a participat activ la Revoluție și că, în opinia lui, chiar a avut un „rol determinant”.

Relatările lui Tudorin Burlacu vin în contextul în care, la termenele anterioare, revoluționari din București audiați ca martori au spus că nu își aduc aminte să îl fi văzut pe Cătălin Rădulescu.

Procurorii DNA îl acuză pe Cătălin Rădulescu de fals în declarații cu privire la modalitatea în care a obținut certificatul de „luptător cu rol determinat”, clasificat ulterior în „luptător cu merite deosebite”, în baza căruia a obținut 165.640 de lei.

Procurorii spun că Rădulescu ar fi făcut revoluție la Pitești, unde nimeni n-a fost ucis sau rănit – de unde e golit de conținut și „rolul determinant” al acestuia.

La rândul lui, „Mitralieră” susține că a participat la Revoluție la Timișoara, încă din data de 16 decembrie 1989.

Ce anume a făcut Cătălin Rădulescu la Revoluție

Revoluționarul Tudorin Burlacu a relatat luni, 22 mai, ce anume a făcut Cătălin Rădulescu la Timișoara în decembrie 1989, pe vremea în care fostul deputat PSD era student la Medicină.

Mai exact, Cătălin Rădulescu a fost unul dintre revoluționarii care a copiat un manifest care ulterior a devenit Proclamația de la Timișoara.

Deși cu ocazia audierii Tudorin Burlacu se referă la respectivul document ca fiind „proclamație”, este vorba despre „Rezoluţia Finală a Adunării Populare din Timişoara” din 20 decembrie 1989, deoarece actul numit „Proclamația de la Timișoara” a fost adoptat pe 12 martie 1990.

Martor: Am participat activ în momentele din Timișoara. Am fost printre primii care au intrat în sediul Județenei de Partid, unde au avut loc discuții cu ministrul de atunci, Dăscălescu (n.r. – Constantin Dăscălescu, premier în 1989), eu fiind cel care i-am chemat la discuții și pe cei de la Operă, mai exact o delegație a acestora. Când am ajuns eu la Operă, tocmai s-a scris Proclamația. Și am intitulat-o „Comunismul s-a născut pe Neva și a murit pe Bega”.

Judecătoare: Unde l-ați văzut pe inculpatul Cătălin Rădulescu?

Martor: Această Proclamație a fost citită de Florin Ioan Fortuna. Eu i-am spus: degraba o citim aici, dacă n-o cunoaște tara și străinătatea. Fortuna a zis: dacă sunt oameni care pleacă în delegație în țară, să vina în față la Restaurantul Bulevard, să le dăm o copie a Proclamației. Și atunci am coborât din balconul Operei cu doi colegi și cu Proclamația și am întrebat care sunt cei care pleacă. Evident, cea mai importantă destinație era București. Și atunci l-am văzut pe Cătălin Rădulescu, fiindu-mi o figură cunoscută de dinainte. Vă dați seama că nu-i cunoaștem pe toți. El era doctor – știu că doctorii scriu urât – dar era acolo. Unii de acolo nici nu știau să scrie! El spunea că pleacă la Pitești, dar că încearcă să ajungă la București. Am spus că da, acolo trebuie să ajungă Proclamația, că Ceaușescu spunea că la Timișoara sunt „huligani și bande teroriste”. Știu clar că a avut o acțiune deosebită, care i-a reușit, iar Dan Iosif a confirmat că a ajuns Proclamația la București.

Distribuie Distribuie Comentarii