Ideea unui proiect de țară are un grad de acceptabilitate foarte ridicat în rândul românilor, arată un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie și transmis joi AGERPRES.

Potrivit studiului, mai mult de 9 din 10 români (91%) sunt de acord cu faptul că România are nevoie de un proiect de țară, peste 90% dintre aceștia admit că perioada actuală este un moment bun pentru lansarea unui asemenea proiect, iar respondenții care provin din zona Transilvania și Banat sunt cei mai deschiși cu privire la acest subiect. 

Inițiativa dezvoltării proiectului de țară ar trebui să aparțină președintelui României, spun mai mult de jumătate dintre subiecții care sunt de acord cu necesitatea demersului (53%), în timp ce 20% o atribuie premierului, 13% societății civile, iar 8% optează, în proporții egale, pentru Academia Română și mediul privat. Indicarea președintelui țării drept inițiator al proiectului este prezentă mai mult în rândul respondenților femei, a celor cu studii elementare și care au rezidența în mediul urban.

Prim-ministrul este preferat mai degrabă de respondenții cu studii medii și de cei din mediul rural, iar societatea civilă de bărbați, de respondenții cu studii superioare și de cei care locuiesc în mediul urban. Ierarhia opțiunilor se păstrează și în cazul implicării entităților enumerate în redactarea unui proiect de țară.

Studiul a fost realizat în cadrul unui proiect inițiat de IRES și numit 'Proiect. ROMÂNIA', pentru evaluarea percepțiilor publice ale cetățenilor cu privire la necesitatea unui proiect de țară pentru România.

'Timp de mulți ani, după 1989, românii au conservat melancolia perioadei comuniste, studiile sociologice de percepție realizate pe această temă arătând că memoria socială cu privire la perioada comunistă nu a fost în primii 25 de ani după Revoluție atât de puternică încât să ne aducă aminte constant despre neajunsurile acelor vremuri', explică Vasile Dâncu, președintele IRES.

Acesta mai precizează că, pe de altă parte, după 1989 nu a existat un proiect major pentru societate care să-i mobilizeze pe români și să-i determine la acțiune socială în vederea dezvoltării pe termen lung a țării, în același timp am suferit, pe termen lung de deficit de reflecție strategică.

De asemenea, nu a existat nici vreun proiect care să cultive încrederea în instituțiile democrației sau în stat pe fondul eșecului repetat al reformei sectorului public și pe fondul politizării continue a acestuia. Iar lipsa unui proiect național, lipsa unor repere care să dirijeze evoluția României spre un orizont de așteptare, îi face pe oameni să caute repere în trecut.

'Rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014, pe fondul activării la vot a tinerilor și a unor comunități care nu au fost mobilizate din punct de vedere politic până atunci, a fost perceput în mediile de dezbatere din țară, dar și din străinătate drept un moment zero pentru România. Optimismul românilor cu privire la direcția în care merge țara este la cote maxime, încrederea în noul președinte este ridicată, contextul este așadar unul cât se poate de favorabil pentru a vorbi despre viitor, pentru a face proiecții, pentru a aduce în discuție necesitatea dezvoltării pe termen lung a României în baza unui proiect articulat', mai susține sociologul clujean.

Demersul inițiat de IRES are ca finalitate deschiderea unei dezbateri publice cu privire la necesitatea unui asemenea proiect, dar și cu privire la necesitatea poziționării României printr-un efort de gândire strategică.

Studiul a fost realizat pe 1.146 indivizi de peste 18 ani în perioada 12-13 ianuarie.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii