Un incident precum cel în care dragorul maritim era să ajungă pe fundul Mării Negre după ce a atins o mină putea fi evitat dacă Forțele Navale ar avea drone specializate în distrugerea de astfel de dispozitive explozive.

Momentul în care dragorul 29 ajunge în Portul Constanța FOTO: navy ro

Dragorul maritim „Locotenent Dimitrie Nicolescu” (DM-29) care a fost avariat, joi seară, de o mină, la aproximativ 50 de km de Constanţa, în timp ce marinarii încercau să o distrugă, a fost la un pas de tragedie, dar numai profesionalismul echipajului a făcut ca nava să nu aibă soarta crucișătorului rusesc „Moskva”, care zace acum pe fundul Mării Negre. Însă pentru astfel de intervenții de distrugere a minelor, Forțele Navale Române trebuie să se decidă să cumpere echipamente moderne automate care nu pun în pericol personalul.

Contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia, a comentat pentru „Adevărul” incidentul în care a fost implicată nava „Locotenent Dimitrie Nicolescu” și a explicat care au fost circumstanțele în care dragorul a fost avariat de explozia minei. „După ce a fost semnalată prezența minei, nava a fost trimisă în misiune pe o mare cu valuri de peste 2 metri. În zona dispozitivului exploziv s-a constatat că nu poate fi lansată barca cu detașamentul de scafandri specializați EOD (în eliminarea dispozitivelor explozive - n.red.). Personal, cred că pe așa valuri misiunea scafandrilor era oricum foarte periculoasă pentru că barca acestora risca să fie luată de val și aruncată în mină și atunci aveam patru militari profesioniști morți. Drept urmare, comandantul a luat decizia de a supraveghea mina până când situația pe mare se ameliorează. Asta pentru că, în niciun caz, dragorul maritim nu putea pleca din zonă deoarece exista un pericol pentru navigație”, spune contraamiralul.

O posibilă evaluare pripită a situației

Constantin Ciorobea spune că există posibilitatea ca echipajul să fi evaluat eronat situația, dar că ulterior acesta a dat dovada unui înalt nivel de pregătire. „Poate că estimările făcute de cei de la comanda navei nu au fost cele mai fericite și nava s-a apropiat prea mult de mină. Repet, poate avem o proastă aproximare a situației, eroare în urma căreia a avut loc deflagrația, dar ulterior echipajul s-a comportat ca la carte. Deși exista o gaură de apă, militarii au reacționat perfect și au evitat scufundarea navei. În condiții de stres foarte mari, ei au reușit salvarea navei care în final a fost adusă remorcată la bază. Fără acele manevre ale echipei de vitalitate care a intervenit foarte repede, «Locotenent Dimitrie Nicolescu» ar fost acum lângă «Moskva»”, a precizat contraamiralul.

Constantin Ciorobea susține că astfel de cazuri ar putea fi evitate dacă Forțele Navale Române s-ar dota cu sisteme moderne de intervenție. „Dragorul maritim «Locotenent Dimitrie Nicolescu» este conceput să intervină la mine de fund sau la astfel de dispozitive explozive ancorate, dar nu și la unele în derivă. Tocmai din cauza pericolului, la astfel de mine plutitoare în derivă se intervine în mod normal cu dispozitive fără pilot. Nu pui în pericol nici echipa de scafandri și nici echipajul navei. Se lucrează de la distanță, costă ceva, dar nu riști nimic”, a precizat fostul locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES din Italia.

Dronele care fac minuni

Contraamiralul face referire la sisteme ROV (fără pilot - n.red.) care sunt în dotarea mai multor forțe navale moderne din NATO și care sunt lansate de la bordul navelor cu misiunea clară de a vâna minele. Prețul sistemelor, care au în componență de obicei un vehicul subacvatic autonom, o dronă navală de suprafață, un container de comandă și control (C2) echipat cu un centru de date pentru războiul contra minelor și console de operare, sisteme de lansare și recuperare (L&R), dar și echipamente de sprijin, inclusiv containere de întreținere și depozitare, piese de schimb sau unelte speciale, diferă de la un producător la altul, dar în general este în jurul sumei de 3 milioane de euro. Marina Regală a Țărilor de Jos, de exemplu, a achiziționat recent șase astfel de sisteme, costul programului fiind de 20 de milioane de euro.

După declanşarea agresiunii armate a Federaţiei Ruse în Ucraina, aceasta este cea de-a treia mină de război care a ajuns în zona de responsabilitate a Forţelor Navale Române. De la începutul războiului până în prezent, în partea de vest a Mării Negre au fost distruse 28 de mine marine, dintre care trei mine de Turcia, două de România, una de Bulgaria şi 22 de Ucraina. Forţele Navale Române au în dotare patru dragoare maritime şi un puitor de mine, toate fiind construite în anii ‘80.