Persoanele cu origini europene sau asiatice au între 1% și 2% și chiar 4% ADN dacă provin din Asia de Est. Un inginer genetician împărtășește cele șase trăsături fizice și comportamentale care au fost legate de ADN-ul Neanderthal - la 40.000 de ani după ce au dispărut.

„ADN-ul de Neanderthal reprezintă doar un mic procent din genomul uman modern, iar aceste influențe sunt doar o piesă din puzzle-ul genetic care face ca fiecare persoană să fie unică”, a declarat Sebnem Unluisler, de la London Regenerative Institute, pentru Daily Mail.

Fumatul

Un studiu realizat în 2016 de cercetătorii de la Universitatea Vanderbilt a asociat o porțiune de ADN de Neanderthal cu un risc mai mare de dependență de nicotină, ceea ce este surprinzător, deoarece tutunul nu a devenit popular în Europa până la mijlocul sau sfârșitul secolului al XVI-lea.

„Creierul este incredibil de complex, așa că este rezonabil să ne așteptăm ca introducerea unor modificări provenite dintr-o cale evolutivă diferită să aibă consecințe negative”, a declarat la vremea respectivă Corinne Simonti, doctorandă la Vanderbilt și principalul autor al studiului.

Părul drept și des

„ADN-ul de Neanderthal a fost legat de variații ale caracteristicilor părului. Unele persoane cu strămoși de Neanderthal pot avea părul mai des sau mai drept”, a declarat Unluisler pentru Daily Mail. „Studiile au arătat, de asemenea, că o frecvență mai mare a unei variante genetice asociate cu părul roșcat era prezentă la neanderthalieni.”

Persoanele matinale

Un studiu publicat luna trecută a descoperit că neanderthalienii din Eurasia au avut parte de mai multe variații sezoniere decât rudele lor din Africa, ceea ce a influențat ceasul lor biologic intern și le-a crescut probabilitatea de a se trezi mai devreme dimineața.

„La latitudini mai mari, este benefic să ai un ceas biologic care este mai capabil să anticipeze și să se schimbe pentru a se potrivi cu schimbările sezoniere ale nivelului de lumină”, a declarat pentru CNN, în decembrie, coautorul studiului, Tony Capra, profesor de epidemiologie și biostatistică la Universitatea din California, San Francisco.

„Faptul că avem un ceas care funcționează «mai repede» face ca indivizii să fie mai predispuși să se trezească mai devreme”, a adăugat el.

Nasul mare

Un studiu realizat în 2023 de University College London a descoperit că o genă moștenită de la neanderthalieni duce la un nas mai mare.

„S-a speculat de mult timp că forma nasului nostru este determinată de selecția naturală; întrucât nasul nostru ne poate ajuta să reglăm temperatura și umiditatea aerului pe care îl inspirăm, este posibil ca nasuri de forme diferite să fie mai potrivite pentru diferite climate în care au trăit strămoșii noștri”, a declarat Dr. Qing Li, de la Universitatea Fudan.

„Este posibil ca gena pe care am identificat-o aici să fi fost moștenită de la neanderthalieni pentru a-i ajuta pe oameni să se adapteze la climatele mai reci, pe măsură ce strămoșii noștri au plecat din Africa”, a continuat Li.

Dezvoltarea unui caz sever de COVID-19

Cercetătorii au descoperit că mutațiile într-un segment de pe cromozomul 3, a treia cea mai mare dintre cele 23 de perechi de cromozomi de la oameni, pot predispune oamenii la dezvoltarea unui caz mai sever de COVID-19.

Segmentul genomic este moștenit de la neanderthalieni.

Lupta cu bronzul

Oamenii de știință de la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Germania au identificat în 2017 alele neanderthaliene - forme variante ale genelor - care contribuie la tonurile părului și ale pielii.

„Indivizii cu strămoși din Neanderthal ar putea tinde spre tonuri de piele mai deschise sau mai închise, unii având alele asociate cu tonuri de piele mai deschise care ar fi putut oferi o rezistență sporită la lumina UV în regiunile cu o intensitate mai mică a luminii solare”, a explicat Unluisler pentru Daily Mail.