O crimă terifiantă a îngrozit întreaga ţară în urmă cu trei decenii. Compozitorul, solistul şi dirijorul Ioan Luchian Mihalea a fost lovit şi strangulat, în apartamentul său din București, pe 29 noiembrie 1993. Avea 42 de ani.

Poliţia a fost alertată în dimineața zilei următoare de o locatară a blocului, Hortensia Radici, că vecinul său zace mort, într-o baltă de sânge.

Poliţiştii sosiţi pentru cercetări au găsit lângă pragul uşii un ecuson, iar de la uşă până în holul de la baie, unde se afla cadavrul, au identificat o mulţime de pete de sânge şi urme de luptă între victimă şi asasini.

Artistul fusese atacat în holul locuinţei cu un obiect contondent care îi sfărâmase oasele craniului, apoi strangulat cu două cabluri găsite în apartament.

„Pereţii apartamentului au stat murdari de sânge multă vreme, iar hainele lui Mihalea nu au fost luate din casă, deşi acolo locuiau chiriaşi. Multora le-a fost scârbă să stea şi din cauza asta”, povestea, mai târziu, Hortensia Radici, femeia care l-a găsit mort pe Mihalea.

Artistul a avut o moarte asemănătoare cu a mamei sale, ucisă tot în urma unui jaf şi tot prin strangulare.

Cea mai controversată crimă a anilor '90. Mărturiile criminalistului Traian Tandin

Anchetatorii au constatat că Ioan Luchian Mihalea întreţinuse relaţii homosexuale.

„În urma autopsierii cadavrului, medicul legist Constantin Dragoteanu a constatat că moartea lui Ioan Luchian Mihalea s-a datorat asfixierii mecanice prin strangulare. O altă constatare care a avut un rol însemnat în dirijarea anchetei pe urmele criminalilor a arătat practicarea unor raporturi ano-rectale vechi”, declara, mai târziu, pentru Adevărul, comisarul criminalist Traian Tandin, cel care a participat la instrumentarea cazului.

De altfel, despre Ioan Luchian Mihalea s-a spus că ar fi fost homosexual, orientare contestată însă de către soţia acestuia, dar susţinută de către ucigaşii lui.

Poliţiştii au stabilit mai multe ipoteze în legătură cu mobilul şi autorii crimei. Însă cea mai relevantă a fost cea a jafului, fiind luat în vedere faptul că apartamentul fusese răscolit, artistului îi dispăruse brăţara de mână, lănţişorul de la gât, o geacă de piele şi electrocasnice. Cât despre autori, s-a prezumat că victima îi cunoştea pe artist.

„Aşa cum au declarat vecinii, Mihalea nu deschidea uşa nici să-l pici cu ceară. Mai mult, avându-se în vedere ţinuta sumară în momentul în care a deschis uşa se putea prespune căci chiar îi aştepta pe indivizi", explica Tandin.

„Bobiţa Neagră” a recunoscut crima

Anchetatorii au eliminat succesiv posibilii suspecți și s-au focusat pe un tânăr a cărui poză fusese găsită expusă pe un raft din biblioteca lui Mihalea. Familia nu a l-a recunoscut pe individ, așa că oamenii legii au început să-l caute.

„Poliţiştii au multiplicat fotografia şi au dat-o din mână în mână în mediile în care acesta putea fi recunoscut- lumea homosexualilor şi cea a jocurilor electronice. Au fost audiaţi 28 de homosexuali din Bucureşti. Iar primul semn că dosarul avea să se apropie de final a venit odată cu audierea unui asistent pensionar de la Spitalul «Gheorghe Marinescu» care i-a îndrumat pe anchetatori către un recepţioner al hotelului Muntenia, iar acesta l-a recunoscut imediat. A spus că nu-i ştie numele, dar că se prezintă cu numele de «Bobiţa Neagră»”, a povestit criminalistul.

După câteva luni de la crimă, pe 17 ianuarie 1994 procurorii au aflat că sub această poreclă se ascunde Gavrilă Nelu Florian, în vârstă de 19 ani, care lucra la Metrorex.

În momentul în care a fost reținut de poliţişti, ucigașul era îmbrăcat cu geaca lui Mihalea. „Bobiţa Neagră” a recunoscut că l-a ucis pe Mihalea și le-a mărturisit anchetatorilor că a săvârșit crima cu cel mai bun prieten al său, Ionel Păun, tot de 19 ani.

Ambii au fost condamnați la închisoare pe viaţă.

În februarie 2015 însă, Nelu Florian Gavrilă a părăsit închisoarea după 21 de ani de detenţie. Judecătoria din Găeşti a admis atunci propunerea de eliberare condiţionată pentru deținutul condamnat pentru uciderea lui Ioan Luchian Mihalea.

Cererea de eliberare condiţionată a celuilat criminal, Ionel Păun, fusese anterior respinsă de instanţă, după ce comisia penitenciarului a semnalat comportamentul agresiv al acestuia faţă de alți deținuți.

Ioan Luchian Mihalea transformase „Song” și „Minisong” în adevărate fenomene

Ioan Luchian Mihalea a fost fondatorul şi conducătorul grupului vocal Song, dar şi al corului de copii Minisong, din care au făcut parte şi Alina Sorescu, Dana Rogoz sau Gianina Corondan.

Grupurile, care se bucurau de o popularitate imensă, deveniseră adevărate fenomene.

Song ieşea din tiparele vremii. Membrii grupului erau „o gaşcă” veselă, optimistă, aveau un repertoriu „exotic” (care includea colinde şi piese străine), purtau costume viu colorate, dansau pe scenă.

În 1989, Ioan Luchian Mihalea a mai pus bazele unui grup, „Bazar”, format în exclusivitate de elevi ai Şcolii Populare de Artă din Capitală.