Dialogul între oficialii români,- adică șefia MAI, a MAE și ambasada noastră la Viena - și Guvernul austriac a fost unul constant în ultimul an, răzgâdirea venind fără explicații, cu trei săptămâni înainte de votul din JAI.

Emil Hurezeaznu, Lucian Bode și Gerhard Karner (ministrul Afacerilor Interne) FOTO Facebook L.Bode

„În perioada 6 iulie 2021 – 18 noiembrie 2022, au existat peste 28 de contacte între partea română (la nivel de conducere MAI, ambasada din Viena, conducere MAE) în care partea austriacă a zis că susține aderarea României la Schengen , respectiv a apreciat colaborarea la nivel de granițe/politienească dintre cele doua state”, susțin surse guvernamentale pentru „Adevărul”.

Potrivit acestora, s-a știut cu puțin timp de răzgândirea Austriei, mai ales că pe 16 noiembrie la Forumul de la Salzburg, la București, organizat de MAI, Austria ar fi susținut aderarea României la Schengen.

Pe 18 noiembrie ar fi venit răzgândirea bruscă. Atunci ministrul de Interne Gerhard Karner a anunțat public pe 18 noiembrie că Austria va bloca extinderea spațiului Schengen (Bulgaria, Româia și Croația). Șefii de cabinet ai miniștrilor de la Interne (Gerhard Karner), Afaceri Europene și Constituție (Karoline Edtstadler) confirmă, în cursul zilei de 18 noiembrie, această schimbare de poziție. De altfel, ministrul de Externe al Austriei nici nu ar fi fost informat, iar decizia s-a luat la nivel politic, în cerc restrâns, de către Karl Nehammer și decidenți ai OVP.

Cu toate acestea, pe 23 noiembrie, ministrul de Interne, Lucian Bode, anunțat pe Facebook, după o discuție la Viena cu Karner, omologul austriac, faptul că acest stat nu se va opune intrării României în Schengen.

„Omologul meu m-a asigurat în mai multe rânduri că ultimele declaraţii pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acţiune urgentă în privinţa gestionării provocărilor migraţioniste care afectează Austria”, era mesajul publicat de Bode.

Calendarul discuțiilor și întâlnirilor

Aprofundarea legăturilor a început în luna iulie 2021. Potrivit unor surse guvernamentale, pe 17 septembrie, ministrul federal pentru UE și Constituție, Karoline Edtstadler, care a venit la București, și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Schengen, în discuțiile cu Bogdan Aurescu (ministrul Afacerilor Externe) și Iulia Matei (secretar de stat pentru Afaceri Europene). Apoi au urmat numeroase discuții, mai ales pe linia diplomatică, fără a fi semnalate probleme.

Același surse susțin că o confirmare a sprijinului, enunțat de către Karner lui Bode, a avut loc pe 23 ianuarie 2022, la o întâlnire de lucru, la Viena. Ultimul semnal de sprijin ar fi avut loc prin formularea unui sprijin comun al statelor participante la Forumul Salzburg de la București, de la mijlocul lunii noiembrie.

De altfel, la nivelul coalției de guvernare aflată la putere există disensiuni pe tema raportării la Schengen, în condițiile în care Partidul Verzilor a avut o atitudine clar pro-extindere Schengen, în timmp ce OVP, din care fac parte cancelarul Karl Nehammer și Gerhard Karner se opune.

Reluarea discuțiilor pentru un nou vot, încă neclară

Coaliția de guvernare nu a avansat un termen clar pentru când vor să ceară un vot pentru intrarea în spațiul Schengen. Ceea ce este cert e că următorul Consiliu JAi este în luna martie, însă subiectul pentru pregătirea dosarului e în analiza experților.