21 martie - Ziua Olteniei
Ziua Olteniei, sărbătorită anual la 21 martie, a fost instituită prin Legea nr. 65/2017.
Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a aparţinut unui grup de 27 de deputaţi şi senatori, din partea mai multor formaţiuni politice (PSD, PNL, Minorităţi, UNPR şi neafiliaţi), care au amintit, în expunerea de motive, bogatul trecut istoric al Olteniei, marcându-se, printre altele, momentul primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu de la 1821. "Pe 21 martie 1821, Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti ţinând în mână o pâine mare, semn al păcii şi al belşugului. Aşadar, se cuvine să marcăm ziua de 21 martie, momentul în care Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti şi coboară Podul Calicilor, ca fiind ziua Olteniei", se arată în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro .
Proiectul privind instituirea acestei zile a fost adoptat de Senat la 1 noiembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor, forul decizional, la 21 martie 2017. Legea nr. 65/2017 a fost promulgată de preşedintele României la 13 aprilie 2017 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 aprilie 2017.
Ziua Olteniei poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor manifestări cu caracter cultural-artistic şi ştiinţific. Totodată, manifestările dedicate acestei zile pot fi incluse în programele Societăţii Române de Radiodifuziune şi în cele ale Societăţii Române de Televiziune.
Cea de-a VII-a ediţie a programului European 'Noaptea Muzeelor'; manifestări organizate la Muzeul Olteniei din Craiova, Secţia de Etnografie.
Foto: (c) NICOLAE BADEA /AGERPRES FOTO
Regiunea Oltenia este situată în sud-vestul României şi are o suprafaţă de 29.212 km pătraţi, cuprinzând cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, se arată pe site-ul www.adroltenia.ro . Regiunea este mărginită, la nord, de Munţii Carpaţi şi, la sud, de Dunăre, iar relieful este echilibrat, cuprinzând munţi, câmpii, dealuri şi podişuri.
Patrimoniul cultural al Olteniei reflectă istoria acestei regiuni de-a lungul a două milenii de existenţă. Un exemplu în acest sens este podul de peste Dunăre, construit de celebrul arhitect al antichităţii, Apolodor din Damasc, la ordinul împăratului Traian, ale cărui ruine pot fi încă văzute pe ambele maluri ale Dunării. În vecinătate, pe malul de nord al Dunării, se află instalaţia de băi romane, cea mai mare construcţie de acest fel din Dacia romană. Totodată, în judeţul Vâlcea, se află vestigii precum Buridava Romana şi castrul Arutela, situat pe malul Oltului, în imediata apropiere a Mănăstirii Cozia, construit din piatră în timpul împăratului roman Hadrian.
Oltenia este a doua regiune, după Moldova, care se remarcă prin numărul şi însemnătatea mănăstirilor, bisericilor şi schiturilor, cu peste 60 de aşezăminte din perioade istorice diferite, dintre care amintim Cozia, Stânişoara, Mănăstirea Dintr-un Lemn sau Tismana.
Manastirea Tismana.
Foto: (c) OANA POPESCU / AGERPRES FOTO
Mitropolia Olteniei cuprinde eparhiile: Arhiepiscopia Craiovei, Arhiepiscopia Râmnicului, Episcopia Severinului şi Strehaiei şi Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, conform site-ului https://mitropoliaolteniei.ro/
În toate cele cinci judeţe ale Olteniei pot fi vizitate numeroase muzee, printre care Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul Olteniei din Craiova, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Judeţean Olt, din Slatina, Muzeul Judeţean Vâlcea, Muzeul de artă Râmnicu Vâlcea, Muzeul Satului Vâlcean din comuna Bujoreni, Muzeul Judeţean Gorj din Târgu Jiu, oraş care găzduieşte şi Ansamblul Monumental "Calea Eroilor", format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii - operă a celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi, ridicată în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.
Foto: (c) TUDOR IOSIFARU/AGERPRES FOTO
Viaţa cultural-artistică a regiunii este susţinută şi de numărul mare al teatrelor şi ansamblurilor artistice din cele cinci judeţe.
Teatrul Naţional "Marin Sorescu" din Craiova, cu o istorie de 170 de ani, premiat de-a lungul timpului pe toate meridianele lumii, este prezent în rândul marilor teatre internaţionale, alături de care a participat la cele mai importante festivaluri, după cum indică site-ul https://tncms.ro/.
Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman" din Craiova găzduieşte diverse expoziţii omagiale, lansări de carte şi organizează activităţi menite să încurajeze şi să promoveze lectura. În toamna anului 2013, academicianul Dinu C. Giurescu (1927-2018) a donat Bibliotecii Judeţene "Alexandru şi Aristia Aman" biblioteca personală, constând în cărţi, manuscrise, obiecte de mobilier, documente de o valoare culturală deosebită.
Poarta Sărutului, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi.
Foto: (c) IRINA POENARU / AGERPRES FOTO
Printre marile personalităţi ale Olteniei care s-au impus în numeroase domenii de activitate, se numără marele artist Constantin Brâncuşi, dramaturgul Eugen Ionescu, omul politic Nicolae Titulescu, pictorul Theodor Aman, poetul Marin Sorescu, astronomul Nicolae Coculescu, academicienii Sabba Ştefănescu şi Ştefan-Marius Milcu, regizorul Silviu Purcărete, actorul Amza Pellea ş.a. În Băileşti există Casa de Cultură "Amza Pellea".
Sursa foto: Amza Pellea /Facebook
De asemenea, în Oltenia a fost foarte bine conservată tradiţia, multe dintre obiceiurile străvechi păstrându-se şi în zilele noastre. Astfel, un meşteşug tradiţional unic, specific acestei zone, îl reprezintă ceramica de Horezu, care, alături de dansul Căluşului, originar tot din această zonă, face parte din Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Oraşul Horezu din judeţul Vâlcea reprezintă un vestit centru etnografic şi vechi centru de ceramică populară, caracterizată prin fineţea motivelor decorative (străchini şi farfurii smălţuite, de culoarea fildeşului, cu motive zoomorfe - renumit fiind "Cocoşul de Horezu"), după cum indică ''Enciclopedia Geografică a României'', autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002). AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu; editor: Ionela Gavril)
