Procurorii DNA urmăresc să obțină în ultimă instanță, la Curtea de Apel București, pedeapsa maximă pentru Sorin Oprescu, judecat pentru fapte de corupție săvârșite pe vremea când era primar general al Bucureștiului, dezvăluie Ziare.com .

Judecătorii au ridicat din oficiu problema schimbării încadrării juridice a faptelor tuturor inculpaților din dosar, iar în ceea ce îl privește pe Oprescu se pune problema dacă va fi judecat și pentru constituire de grup infracțional organizat cu circumstanțe agravante, pe lângă acuzațiile de luare de mită.

Instanța se va pronunța pe data de 21 ianuarie 2022 pe chestiunea schimbării de încadrare a fapelor, urmând ca o spătămână mai târziu să aibă loc dezbaterile finale.

La terenul de vineri, 7 ianuarie, procurorul de ședință al DNA a pus concluzii de admitere a cererii de schimbare de încadrare așa cum a fost ea formulată din oficiu de instanță și de condamnare a lui Sorin Oprescu la o pedeapsă orientată spre maximum special prevăzut de lege.

Asta ce înseamnă că fostul edil are în perspectivă 15 ani de pușcărie.

Legea pedepsește constituirea de grup infracțioinal organizat cu închisoarea de la 1 la 5 ani, însă instanța, din oficiu, a ridicat problema reținerii formei agravante a infracțiunii, a cărei limite sunt mai mari: între 3 și 10 ani.

În plus, instanța a făcut referire și la articolul 7 litera a) din Legea 87/2000 care prevede urmatoarele:

„Faptele de luare de mită sau trafic de influență săvârșite de o persoană care: a) exercită o funcție de demnitate publică (…) sancționează cu pedeapsa (n.r. – pentru faptele respective), ale cărei limite se majorează cu o treime”.

De ce riscă Sorin Oprescu să ia „cu spor”

Dacă judecătorii admit solicitarea DNA, atunci Oprescu ar putea fi condamnat la 10 ani de închisoare pentru grup infracționar organizat plus acea treime la care face referire prevederea de la litera a) a articolului 7 din Legea 78/2000, rezultând astfel, 13 ani și 4 luni.

În plus, în sarcina lui Sorin Oprescu procurorii au mai reținut, prin rechizitoriu, și luarea de mită (de la 2 la 7 ani), spălarea de bani (de la 3-12 ani) și abuzul în serviciu (de la 2 la 7 ani).

În acest scenariu, Oprescu s-ar alege cu pedeapsa cea mai grea dintre cele enumerate mai sus, la care nu este exclus ca instanța să adauge și un spor.

Argumentele apărării: Oprescu n-ar fi fost demnitar la data faptelor

Avocații din dosarul lui Sorin Oprescu au cerut instanței, vineri, respingerea cererii de schimbare de încadrare.

Avocatul Florian Șurghie, cel care îl apără pe Sorin Oprescu, a arătat că clientului său nu i se pot reține circumstațele agravante pe motiv că ar fi săvârșit infracțiunile dintr-o „funcție de demnitate publică”, așa cum prevede articolul 7 litera a) din Legea 87/2000, pe care instanța l-a invocat din oficiu.

Avocatul Florian Șurghie a preluat „din zbor” argumentația colegilor lui, care îi reprezintă pe ceilalți inculpați din dosar.

Ei au fost cei care au arătat în fața președintei de complet, jud. Daniela Panioglu, că prevederile legale ar fi ambigue când vine vorba de definiția „demnității publice”, cel puțin cele în vigoare la nivelul anului 2015.

Pe scurt, legea nu prevedea clar, atunci, ce înseamnă „funcțiile de demnitate publică” și care anume sunt acelea.

Avocatul Florian Șurghie: Am învățat, în timp, să nu mai am orgoliu.

Judecătoarea Daniela Panioglu:

Deci vreți și dvs. eliminarea prevedrilor art. 7 lit. a), la fel ca ceilalți!

Avocat: M-am gândit și eu la acest aspect. Art.7 lit. a) din Legea 78/2000 vorbește despre „o funcție de demnitate publică”, or noi spunem că domnul Oprescu nu exercita o asemenea funcție, ci – cel mult – una asimilată unei asemenea funcții. De exemplu, în CSM activează persoane care au funcții asimilate magistraților. Dar sunt ele magistrați? Evident că nu. Tot așa și în cazul domnului Oprescu: dacă avea o funcție asimilată demnitarilor publici (n.r. – în 2015), nu înseamnă că era demnitar.

Avocatul Florian Șurghie a explicat că Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede la litera h) că „funcția de demnitate publică este acea funcție publică care se ocupă prin mandat obținut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, în condițiile legii” – prevedere în care se încadrează și funcția de edil.

Numai că – spune apărătorul – pe vremea când Sorin Oprescu era primar, această lege nu era în vigoare, iar precederile ei nu pot se pot aplica retroactiv.

De ce a fost repus pe rol dosarul de mită al lui Oprescu

Reamintim că pe data de 16 decembrie 2021 dosarul lui Sorin Oprescu a fost repus pe rol, în loc ca judecătorii să pronunțe o decizie definitivă, după ce instanța a ridicat din oficiu problema schimbării de încadrare.

„Repune cauza pe rol, pentru a pune în discuţie, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a unora dintre faptele penale reţinute prin rechizitoriu (…) 1. cu privire la fiecare dintre apelanţii-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea, Popa Bogdan-Cornel, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian şi Albu Romeo, din infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, prevăzută de art.367, Cod penal, în infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, în variantă agravată, prev. de art.367, alin.1, alin.2 şi alin.3, Cod penal. (…)”, se arată în minuta deciziei din 16 decembrie 2021.

Procesul lui Sorin Oprescu trebuia să se termine în aprilie 2021, doar că judecătoarele Daniela Panioglu şi Alina Nadia Guluţanu - nu ajuns la un acord. DE atunci, procesul de judecă în complet de divergență, cu un al treilea magistrat, anume judecătoarea Claudia Jderu.

Sorin Oprescu găsit vinovat, pe fond, pentru 3 infracțiuni

Pe data de 13 mai 2019, judecătoarea Iosefina Pîrvu de la Tribunalul București l-a condamnat pe Sorin Oprescu la o pedeapsă de 5 ani și 4 luni pentru corupție. Decizia însuma pedepsele pentru mai multe infracțiuni:

• 4 ani pentru luare de mită,
• 1 an pentru constituirea unui grup infracţional organizat
• 3 ani pentru abuz în serviciu
  
• Prin aceeași decizie, Sorin Oprescu a fost achitat pentru infracțiunea de spălare de bani.

Pe 20 noiembrie 2015, Sorin Oprescu a fost trimis în judecată alături de mai multe persoane, printre care:

Bogdan Popa - director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi ulterior al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane,

Mircea Octavian Constantinescu - directorul Direcţiei economice din Primăria Generală,

Florin Şupeală - director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti,

Claudiu Bengalici - administrator al unei societăţi comerciale, Cristian Stanca - fost şofer al lui Oprescu

Ruxandra Avasiloae - director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti.

Potrivit DNA, de la finalul anului 2013, Sorin Oprescu a condus un grup infracţional organizat, constituit de directorul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, Bogdan Cornel Popa, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul municipalităţii.

Pe 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, bani care ar fi provenit, conform DNA, din acte de corupţie.

Distribuie Distribuie Comentarii