14 mari companii ruseşti de armament, inclusiv Kalashnikov, au scăpat nesancţionate de occidentali
Pe măsură ce armata rusă continuă să lovească Ucraina cu rachete şi alte arme letale, ţările occidentale au reacţionat parţial cu sancţiuni ţintind industria de apărare a Rusiei. Ultima rundă a avut loc marţi, când Statele Unite au impus noi sancţiuni unor producători şi directori de arme în centrul a ceea ce ei au numit „maşina de război” a preşedintelui rus Vladimir Putin.
Mai mult, sancţiunile împotriva producătorilor de arme şi magnaţilor ruşi au fost aplicate în mod inconsecvent de către aliaţii NATO, unele guverne impunând sancţiuni, iar altele nu, potrivit unui studiu Reuters.
Printre magnaţii militari care nu au fost sancţionaţi de niciuna dintre aceste trei autorităţi se numără şi Alan Lushnikov, cel mai mare acţionar al Kalashnikov SA Concern, producătorul iniţial al cunoscutei puşti de asalt AK-47. Lushnikov deţine 75% din companie, potrivit celor mai recente date de afaceri analizate de Reuters.
Compania în sine a fost sancţionată de Statele Unite în 2014, când Rusia a invadat şi a anexat peninsula ucraineană Crimeea. Anul acesta, UE şi Regatul Unit şi-au impus propriile sancţiuni asupra concernului Kalashnikov.
Potrivit site-ului său web şi a celui mai recent raport anual, compania este responsabilă pentru 95% din producţia Rusiei de mitraliere, puşti cu lunetă, pistoale şi alte arme de calibru mic şi 98% din mitralierele sale militare. Armele sale includ puşca de asalt AK-12, o versiune actualizată a AK-47, dintre care unele au fost confiscate de la forţele ruse de soldaţii ucraineni. Concernul Kalashnikov produce şi rachete care pot fi trase dintr-o aeronavă sau de pe uscat.
Fostul ministru adjunct al transporturilor rus Lushnikov a lucrat cândva pentru magnatul Ghenadi Timcenko, prietenul de multă vreme al lui Putin. Statele Unite l-au sancţionat pe Timcenko în 2014 după invazia rusă a Crimeei, făcându-l membru al „cercului interior” al Kremlinului.
Nici Lushnikov, Timchenko şi nici concernul Kalashnikov nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru Almaz-Antey Concern, o companie de apărare cu sediul la Moscova, specializată în rachete şi sisteme antiaeriene. Compania a fost sancţionată de SUA, UE şi Marea Britanie, dar CEO-ul Yan Novikov nu a fost pedepsit.
Site-ul web al lui Almaz-Antey poartă motto-ul „Cerul paşnic este treaba noastră”. Compania produce rachete Kalibr, cărora le-a fost însărcinată distrugerea instalaţiilor militare ucrainene de către Ministerul rus al Apărării. Într-o declaraţie luna trecută, ministerul a declarat că Rusia a lansat rachete Kalibr cu rază lungă de acţiune către un post de comandă ucrainean din apropierea satului Shiroka Dacha din estul Ucrainei, ucigând peste 50 de generali şi ofiţeri ai armatei ucrainene, a spus ministerul.
Reuters nu a putut verifica în mod independent această afirmaţie.
Nici Almaz-Antey, nici CEO-ul Novikov nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Ca răspuns la o listă de întrebări a Reuters despre sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, un purtător de cuvânt al Kremlinului a spus că „coerenţa şi logica impunerii sancţiunilor, precum şi legalitatea impunerii unor astfel de restricţii, este o întrebare care ar trebui adresată direct ţărilor care le-au prezentat.”
Descoperirile Reuters au venit atunci când preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că actualele sancţiuni occidentale împotriva Rusiei „nu sunt suficiente”, deoarece trupele ruse obţin câştiguri în atacul asupra regiunilor de est ale Ucrainei – Lugansk şi Doneţk.
Armata ucraineană a fost învinsă de artileria rusă în locaţii precum oraşul industrial Severodoneţk, pe care l-a predat forţelor ruse săptămâna trecută, după săptămâni de lupte intense.
Putin a descris atacul său militar asupra Ucrainei drept o „operaţiune militară specială” de demilitarizare şi „de-nazizare” a unui vecin democratic. Ministerul de Externe al Rusiei a anunţat marţi că le va interzice lui Jill Biden şi Ashley Biden, soţia şi fiica preşedintelui american Joe Biden, să intre în Rusia pe termen nelimitat, ca răspuns la „extinderea continuă a sancţiunilor americane împotriva politicienilor şi personalităţilor publice ruşi.
Invazia rusă a ucis mii de soldaţi şi civili ucraineni, dar numărul exact nu este cunoscut. Biroul ONU pentru drepturile omului a declarat luni că 4.731 de civili, inclusiv peste 300 de copii, au fost ucişi în Ucraina de la invazia rusă din 24 februarie, iar 5.900 au fost răniţi în conflict.
Agenţia a spus că majoritatea victimelor au fost ucise sau rănite de utilizarea „armelor explozive cu suprafaţă largă, inclusiv foc de artilerie grea şi sisteme de lansare multiplă de rachete, precum şi rachete şi raiduri aeriene”, iar numărul real de morţi şi răniţi a fost probabil mult mai mare. .
Occidentul a impus sancţiuni economiei ruse pentru a pedepsi Moscova, care până acum a făcut puţin pentru a opri ofensiva rusă.
La fel ca interdicţiile pentru alte companii ruseşti, sancţiunile împotriva companiilor de apărare sunt concepute pentru a le îngreuna vânzarea clienţilor străini. Aceste sancţiuni le restricţionează accesul la componentele importate şi, în general, fac producţia de arme mai costisitoare şi mai consumatoare de timp. Impunerea de sancţiuni celor din spatele acestor companii permite naţiunilor occidentale să urmărească toate reşedinţele, iahturile şi alte bogăţii de pe mare ale celor care aprovizionează armata rusă şi limitează capacitatea acestora de a călători în străinătate.
„Arătaţi că a fi colaborator cu regimul are un cost”, a spus Max Bergmann, un fost oficial al Departamentului de Stat din administraţia Obama, care a lucrat la transferurile de arme ale SUA şi la protejarea tehnologiei militare americane. „Ei simt asta foarte personal. Creaţi o clasă nemulţumită de oameni cu legături cu Kremlinul”, a spus Bergmann, acum director al programului european la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un think tank de securitate naţională cu sediul la Washington.
Alte companii din industria armelor ruse identificate de Reuters care nu au fost sancţionate de SUA, UE sau Marea Britanie includ producători care au vândut muniţie către armata rusă pentru mitralierele Kalashnikov PKM şi PKTM, precum şi puştile şi mitralierele Kord, dintre care unele sunt montate pe vehicule blindate.
Uzina Degtyarev nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Fabrica de muniţie de specialitate Klimovsk, la sud de Moscova, unde, conform versiunii arhivate a site-ului, „cartuşele de renume mondial” pentru pistoalele Kalashnikov şi puştile de asalt nu sunt, de asemenea, sancţionate. La fel ca Fabrica de Cartuşe din Novosibirsk, un producător de muniţie care se autointitulează „una dintre întreprinderile de inginerie de top ale complexului militar-industrial al Rusiei”.
Niciuna dintre fabricile de muniţie nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Luna trecută, Reuters a cerut comentarii de la oficialii din Marea Britanie, UE şi SUA cu privire la sancţiunile privind concluziile agenţiilor de presă conform cărora nu au reuşit să pedepsească multe dintre firmele ruseşti de apărare şi magnaţii care conduc eforturile de război ale lui Putin. Ca parte a acestui proces, Reuters a furnizat acestor autorităţi occidentale o listă detaliată a peste 20 de companii şi a peste trei duzini de persoane care au scăpat de sancţiuni.
Oficiul Regatului Unit pentru Afaceri Externe, Commonwealth şi Dezvoltare, din Regatul Unit, a declarat că nu poate comenta sancţiunile viitoare. El a adăugat că Londra şi aliaţii săi au impus „cele mai mari şi mai dure sancţiuni economice cu care Rusia s-a confruntat vreodată pentru a ajuta la paralizarea maşinii de război a lui Putin”.
Comisia Europeană şi Departamentul de Trezorerie al SUA, care se ocupă de sancţiuni împotriva Bruxelles-ului şi, respectiv, Washingtonului, au refuzat să comenteze detaliile constatărilor Reuters. Elizabeth Rosenberg, secretar adjunct pentru finanţarea terorismului şi criminalitatea financiară la Trezorerie, a declarat într-o declaraţie că sancţiunile „au îngreunat Rusiei să obţină ceea ce are nevoie pentru a procura şi fabrica arme”.
Marţi, în urma unei întâlniri a liderilor G7 din Alpii germani, Departamentul de Trezorerie a emis o nouă rundă de sancţiuni legate de apărare care vizează opt companii de arme şi doi directori dintr-o listă furnizată anterior de Reuters.
Unul dintre aceşti directori proaspăt sancţionaţi, Vladimir Artiakov, a jucat de zeci de ani un rol cheie în industria armelor din Rusia şi este directorul nr. 2 în Rostec, un gigant militar-industrial cu sute de filiale şi care angajează peste jumătate de milion de oameni, potrivit sale. site-ul web şi rapoartele anuale. Artiakov este, de asemenea, preşedintele a cel puţin cinci companii ruseşti de apărare, inclusiv Russian Helicopters SA, care construieşte mai multe linii de elicoptere militare, inclusiv Ka-52 „Alligator”, dintre care unele au fost doborâte şi documentate în Ucraina. El nu a fost pedepsit de UE sau Marea Britanie.
Artyakov şi Russian Helicopters nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Rostec este sancţionată de Washington din 2014. Statele Unite au atacat din nou compania marţi, impunând sancţiuni asupra a peste 40 de filiale şi afiliate Rostec. Printre aceste lovituri a fost Avtomatika Concern, o companie asociată cu războiul cibernetic. Aceasta se afla pe o listă a companiilor de arme ruseşti pe care Reuters a dat-o luna trecută Departamentului de Trezorerie, cerând o explicaţie cu privire la motivul pentru care companiile nu au fost sancţionate.
Sursa: adevarul.ro
