10 august/Cronica unui eșec major al justiției române/Trei ani de la protestul care a marcat România
Filmul protestului reprimat brutal de jandarmi
"Situația este tensionată. (...) Nu ne dorim niciun fel de incidente, de confruntări”, declara purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei București, Georgian Enache. Însă tensiunea a crescut. Jandarmii au făcut în continuare uz de gaze lacrimogene chiar împotriva protestatarilor pașnici, între care erau numeroase femei cu copii. Până la ora 18.00, aproape 40 de persoane avuseseră nevoie de îngrijiri medicale. În jurul orei 19.00, când în Piața Victoriei erau aproape 50.000 de oameni, a fost adusă și o mașină cu tun de apă. Jandarmii au continuat să dea cu gaze lacrimogene, iar la ora 20.00 peste 100 de persoane avuseseseră nevoie de îngrijiri medicale.
La ora 23.30, președintele Klaus Iohannis condamnă intervenția brutală a Jandarmilor, pe care o consideră disproporționată. "Într-o democrație autentică este dreptul fiecărui om să protesteze, dar violența nu este acceptabilă, indiferent de opțiunile politice. Condamn ferm intervenția brutală a Jandarmeriei, puternic disproporționată în raport cu manifestările majorității oamenilor din Piața Victoriei”, a scris Iohannis pe Facebook.
Peste 700 de oameni au depus plângeri penale după ce au fost agresați sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.
Cele cinci personaje-cheie din Piața Victoriei. Ce s-a întâmplat cu ele 3 ani mai târziu
Ce s-a întâmplat cu acești oameni în cei 3 ani de la unul dintre momentele de cotitură din istoria post-decembristă a României? A funcționat rotația cadrelor, apoi doi dintre ei s-au pensionat la 42, respectiv 45 de ani. Cătălin Paraschiv - omul în alb - este în continuare pe același post, la conducerea Brigăzii speciale de intervenție.
Laurențiu Cazan
În 29 august 2018, Laurențiu Cazan a fost împuternicit în funcţia de director general al Jandarmeriei Bucureşti.
În decembrie 2020, Laurențiu Cazan a fost numit la conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Prahova. Mai exact, el a fost împuternicit pentru 6 luni în funcția de inspector-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Prahova. La acest moment, Laurențiu Cazan este adjunct al directorului general (pentru Ordine Publică) al Direcției Generale de Jandarmi București.
Sebastian Cucoș era şef al Jandarmeriei Române la momentul protestelor din 10 august. El a revenit la conducerea Jandarmeriei Capitalei în august 2019, după ce i-a expirat împuternicirea în funcția de prim adjunct al Jandarmeriei Române.
În iunie 2029, Cucoș a fost trimis în zona cimitirului Valea Uzului pentru a coordona activitățile forțelor de ordine la manifestările de Ziua Eroilor care s-au soldat cu incidente între români și maghiari.
La 45 de ani, Sebastian Cucoș s-a pensionat din motive medicale. În martie martie 2020, ministrul de Interne de la acea vreme Marcel Vela anunța că Sebastian Cucoș a fost trecut în rezervă, la solicitarea lui.
Ionuț Cătălin Sindile
La momentul 10 august, Ionuț Cătălin Sindile, un alt om-cheie în coordonarea jandarmilor din Piața Victoriei, era prim adjunct al Inspectorului General al Jandarmeriei Române și șef al Statului Major. În 15 august 2018 a fost împuternicit la conducerea Jandarmeriei Române.
În 5 august 2019, ministrul de Interne de atunci Mihai Fifor a anunțat că a decis să îl schimbe din funcție - Sindile s-a întors pe funcția ocupată înainte de împuternicire, aceea de număr doi în Jandarmeria Română.
În septembrie 2020, Sindile s-a pensionat și el, tot din motive medicale, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare. La momentul pensionării, el era comandant al Școlii de Aplicaţie pentru Jandarmi și avea 42 de ani.
Cătălin Paraschiv
Un alt personaj important a fost colonelul Cătălin Paraschiv, șeful Brigăzii speciale de intervenție. "Omul în alb" a condus represiunea violentă din Piața Victoriei. El este și cel care i-a luat telefonul reporterului HotNews.ro aflat la acel moment în Piața Victoriei, iar jandarmii care-l însoțeau l-au bruscat pe jurnalist.
Pentru că la protest nu a fost îmbrăcat în uniformă, ci în alb, cu o eşarfă la gât, colonelul Paraschiv a atras atenţia presei şi a protestatarilor. Astfel, a ajuns să fie identificat în multe dintre imaginile care surprind acţiunile în forță ale jandarmilor.
Mihai Dan Chirică
La momentul 10 august, comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică era secretar de stat pentru relaţia cu instituţiile prefectului în Ministerul de Interne condus atunci de Carmen Dan. Din septembrie 2018, el a fost subsecretar de stat în Ministerul de Interne, mutându-se apoi la Ministerul Apărării. Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că după preluarea mandatului de ministru de către Marcel Vela, Chirică și-a suspendat relațiile de muncă în MAI pentru 3 ani.
Cronologia dosarului 10 august - cum s-a plimbat 3 ani între parchete și instanțe
Timp de 3 ani, dosarul 10 august s-a plimbat între parchete și instanțe. Este unul dintre eșecurile majore ale justiției din România, alături de dosarele Revoluției și Mineriadei.
Dosarul 10 august a fost deschis în 11 august 2018 de Parchetul Tribunalului Militar București, în urma plângerilor depuse de sute de oameni care au avut de suferit în urma intervenției brutale a Jandarmeriei.
În 28 iunie 2019, Parchetul General a anunțat că procurorii Secției parchetelor militare au declinarea competenței de soluționare a dosarului 10 august către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la "scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională".
"Credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi "complicitatea morală a protestatarilor paşnici"
În 15 iulie 2020, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Astfel, au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.
Deciziile contradictorii ale instanțelor
Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo a ajuns la Tribunalul București, care a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii. În 2 martie 2021, Tribunalul București a decis că dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat, astfel încât foştii şefi ai Jandarmeriei să nu fie urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor. Decizia a fost luată de judecătoarea Daria Miheț.
Prin hotărârea din aprilie 2021 a Curții de Apel București, dosarul a fost retrimis Parchetului General - Secția Parchetelor Militare, unde se află și la acest moment.
La Secția parchetelor militare se mai află o parte din dosar privind cazuri punctuale în care unii jandarmi au intervenit cu violență împotriva protestatarilor. Mai exact, procurorii spun că aceștia "ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari".
Ne apropiem de mijlocul perioadei de prescripție a faptelor
Spre deosebire de dosarele Revoluției și Mineriadei, unde faptele sunt imprescriptibile, în dosarul 10 August nu se pune problema de așa ceva și ne apropiem de mijlocul perioadei de prescripție a faptelor, care se calculează până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Asta, în condițiile în care în acest dosar nu sunt finalizate nici urmărirea penală și trimiterea în judecată, spune procurorul militar Bogdan Pîrlog, cel care a deschis acest dosar.
- "Pentru România, a se ajunge ca un astfel de dosar să fie prescris va avea un impact negativ deosebit asupra imaginii justiției și a Ministerului Public în special, pentru că aici nu e dosarul Revoluției, cu persoane care conduceau statul la acel moment. Da, au existat presiuni, dar până la urmă este treaba noastră să rezistăm la presiuni și să ne facem treaba", a declarat pentru HotNews.ro procurorul militar.
Ce șanse sunt ca acest dosar să fie finalizat? Bogdan Pîrlog spune că în cazul unui dosar de o asemenea amploare, care presupune o multitudine de acte, care depinde de efectuarea cu celeritate a anumitor acte și de ridicarea imediată a unor probe, care altfel se distrug, cu cât trece timpul, cu atât scad șansele să fie soluționat într-un mod optim.
- "Îngrijorările țin de faptul că, așa cum a relatat și presa, există suspiciunea că au fost șterse unele înregistrări, datele de pe anumite medii de stocare. Asta rezultă și din ordonanța de infirmare a fostei șefe a DIICOT Giorgiana Hosu, care vorbea despre probe compromise.
- De asemenea, este de văzut cum au fost ridicate la acel moment imaginile de la polițiile locale Sector 1 și a Capitalei sau de la televiziuni, în ce măsură s-au ridicat datele din serverele principalelor instituțiilor implicate. Eu, personal, nu știu dacă au fost ridicate în integralitatea lor și nu știm ce a mai rămas și ce date au fost compromise", a mai spus procurorul militar.
