Într-un recent studiu publicat în revista Food Science and Nutrition, cercetătorii au examinat asocierea dintre consumul total de carne, care include atât carnea roșie, cât și cea albă, și incidența regională și globală a bolilor cardiovasculare, potrivit news-medical.net .

Alimente în frigider. FOTO Shutterstock

Consumul de carne roșie și albă din diverse surse animale a fost legat în mod semnificativ de o incidență crescută a bolilor cardiovasculare. Concluziile au fost trase inclusiv după ajustarea variabilelor precum stilurile de viață legate de urbanizare, obezitatea și statutul socio-economic.

Consumul de carne roșie și albă a fost cel mai puternic predictor al riscului de boli cardiovasculare, potrivit concluziilor studiului.

În cadrul studiului au folosit date publicate de Organizația Națiunilor Unite constând în informații privind demografia, sănătatea și statutul economic pentru 217 țări. Cercetătorii au utilizat și bilanțul alimentar din Corporate Statistical Database al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, care a inclus carne roșie și albă, inclusiv carne de vițel, vită, porc, bivol, miel, berbec, carne de oaie , pui, capră, rață, gâscă, curcan, iepure, cal, vânat și organe comestibile, iar ca să obțină informații privind ratele de incidență a bolilor cardiovasculare au folosit datele unui institut de sănătate.

Înlocuirea cărnii roșii cu cea albă nu reduce riscul de boli cardiovasculare

Cu toate că se crede că tipurile de carne roșie au un conținut mai mare de grăsimi saturate decât carnea albă, lipsesc unele informații privind diferența dintre conținutul de colesterol al cărnii albe și cel al cărnii roșii.

Mai mult, rezultatele contrastante ale unor studii arată, de asemenea, că un consum de carne albă în detrimentul cărnii roșii nu reduce riscul de boli cardiovasculare.

Consumul de carne și incidența bolilor cardiovasculare a fost corelat mai puternic în țările în curs de dezvoltare în comparație cu țările dezvoltate.

Consumul de carne prezice riscul de boli cardiovasculare, dar asocierea dintre incidența crescută a bolilor cardiovasculare și o dietă nesănătoasă este influențată și de conținutul ridicat de zahăr și gluten din alimentația acestora și de consumul redus de legume și fructe, iar în țările cu venituri ridicate, patogeneza bolilor cardiovasculare este, de asemenea, legată de sedentarism, arată cercetările, potrivit news-medical.net .