Liderii occidentali care se luptă cu întrebarea dacă să încurajeze și să finanțeze inițiativa Ucrainei de a lua înapoi peninsula Crimeea ar putea să nu fie familiarizați cu femeia de origine ucraineană din poliția bolșevică supranumită „Demonul”, care ar fi supravegheat execuția unui număr estimat de 70.000 de oameni în timpul Războiului Civil din Rusia.

Ca și politiciana bolșevică și călăul Rosalia Zemliachka (1876-1947) care îi amenința cu o „mare de sânge” pe anticomuniștii din mișcarea albă, propagandiștii pro-Kremlin proferează amenințări cu eliminarea națiunii ucrainene.

„Ucraina va fi lichidată”, spune moderatorul de televiziune Vladimir Soloviov și unul dintre cei mai înfocați adepți ai războiului despre soarta care ar aștepta țara invadată dacă ar îndrăzni să se îndrepte spre Crimeea.

"Mentalitatea militară a Rusiei este întotdeauna anihilarea", spune un veteran care a petrecut ani de zile la Moscova și care rămâne asociat unei agenții de informații occidentale. "Ceea ce a fost remarcabil de la căderea Hersonului este că nu am mai auzit până acum politicieni și propagandiști ruși care să promoveze o campanie de teroare la un nivel care să amintească de Revoluția bolșevică. Ei au ieșit din tipare".

„Rușii își pot tolera criminalii de război care câștigă", dar nu și pe cei care pierd, a comentat pentru The Daily Beast Oleksandra Matviichuk, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 2022.

Matviichuk, director al Centrului pentru Libertăți Civile din Ucraina, spune că organizația sa a documentat până în prezent peste 21.000 de cazuri de crime de război rusești în Ucraina. Profanările descoperite la Bucea, Izium și Herson sunt atât de înfiorătoare încât ea și alți avocați pentru drepturile omului cer statelor membre ale ONU să „elaboreze o nouă definiție a unei crime de război și o metodă pentru a le urmări în justiție".

Olena Tregub este dedicată misiunii de a se asigura că criminalii de război ai lui Putin sunt învinși și știe cu ce arme să lupte. Tregub este un membru vocal al comitetului anticorupție al guvernului ucrainean, iar sarcina ei este de a se asigura că fiecare bănuț de ajutor extern și fiecare transport de arme susține un efort de război ce are ca scop final ridicarea steagului țării sale deasupra Crimeei.

Ucraina aspiră la Crimeea

„Ne luăm înapoi Crimeea . Aceasta este singura modalitate de a pedepsi Rusia pentru crimele lui Putin în Ucraina”, spune Tregub recunoscând că Ucraina țintește sus.

Viziunile glorioase de respingere a imperialismului rusesc aprind de mult timp imaginația ucraineană. „Fortificațiile Sivașului [o regiune de lagune la Marea Azov] sunt atât de puternice încât Înaltul Comandament Roșu nu are nici oamenii, nici mașinile pentru a le sparge", le garanta ziarul Vremia cititorilor în 1920. „Toate forțele armate ale sovieticilor nu pot înspăimânta Crimeea".

Generalul Pitor Wrangel, comandantul germano-baltic însărcinat cu apărarea Crimeei, era atât de sigur de victorie încât a creat o nouă medalie de onoare numită Ordinul Sfântului Nicolae Făcătorul de Minuni, o distincție acordată ulterior Maicii Tereza, Papei Ioan-Paul al II-lea și Kalpanei Chawla, prima femeie indiană trimisă în spațiu.

Scepticism printre aliații Ucrainei

În prezent, generalul-locotenent francez și fost comandant NATO Michel Yakovleff spune: „Nu sunt convins că Ucraina trebuie să recupereze Crimeea ". Într-un interviu cu The Daily Beast, veteranul călit în luptă în cadrul Operațiunii Furtuna în deșert și al campaniilor NATO din Bosnia și Kosovo și-a petrecut ultimele nouă luni stând de vorbă cu politicieni și strategi militari ucraineni.

„Nu suntem siguri ce procent din populația Crimeei ar dori să revină la Ucraina", avertizează Yakovleff. „Un referendum acceptat la nivel internațional ar putea fi în regulă din punct de vedere diplomatic pentru a ține cont de miile de ruși aduși involuntar după anexarea rusă din 2014. Vor exista probleme interne. Luarea Crimeei înapoi ar putea fi o binecuvântare mixtă".

Reacția lui Andri Iermak, un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, rezumă destul de bine poziția Kievului cu privire la partea care va controla în cele din urmă Crimeea. "Crede cineva serios că Kremlinul dorește cu adevărat pacea?", a scris el pe Twitter. "Vrea supunere".

Pe măsură ce haosul se prelungește și iarna se apropie, singura certitudine este că peninsula pe care stilații bogați ai Moscovei o numesc Riviera rusă este ochiul unei furtuni pe cale să se producă între Ucraina și aliații săi occidentali.

„Noi nu propunem politică", spune agentul de informații occidental. „Știm cum operează Rusia, îi cunoaștem abilitățile și capacitățile militare. Cel mai important, rușilor nu le pasă de pierderi și au încă o mulțime de putere aeriană și alte trucuri murdare pentru a teroriza Ucraina, dincolo de bombe și rachete. Prea mulți oameni nu sunt dispuși să accepte aceste realități".

„De asemenea, Rusia s-a instalat adânc în estul Ucrainei timp de opt ani", adaugă el. "Așa că, de fapt, ar fi mai ușor să recucerească militar Crimeea decât Donbasul".

O cale spre pace

Pe de o parte, a permite Crimeei să rămână a Rusiei și să găzduiască în continuare flota din Marea Neagră ar putea fi tranchilizantul care să-l convingă pe Putin să facă pace, păstrându-și în același timp puterea. Analistul de informații sugerează că o astfel de pace intermediată nu va rezista.

„Din punct de vedere strategic, fărâmițează-i pe ruși, pentru că nu vrei să le dai timp să reconstruiască și să se întoarcă, ceea ce vor face. Cu cât mai mult timp poți forța Rusia să își reconstruiască armata, cu atât mai bine le va fi Europei și restului lumii democratice".

Pe de altă parte, cât de multă traumă indusă de Rusia mai poate absorbi Ucraina? În 1933, la apogeul Holodomorului, doi ani de teroare și de foamete impusă de Stalin, ucrainenii mureau câte 28.000 pe zi, bilanțul ajungând la aproape 4 milioane de morți. Yakovleff insistă totuși că istoria asigură o victorie ucraineană de data aceasta.

„Putin este învins de ceea ce a devenit cea mai puternică armată din Europa", spune Yakovleff. "Dacă Putin supraviețuiește, ar fi singurul lider rus care va fi supraviețuit unei înfrângeri de această magnitudine. Soarta sa personală este pecetluită".

Pe de altă parte, Hanna Shelest, director al grupului de analiză militară și de securitate Prism din Kiev, are motive legitime de îngrijorare. „Am format ofițeri NATO la o școală de război", explică ea. „Singura hartă a Ucrainei se afla în biroul meu. Nici unul dintre studenții mei nu știa distanța dintre Crimeea și cea mai apropiată țară NATO. Lucrurile nu s-au schimbat la opt ani după ce Putin a invadat Crimeea. NATO nu are nicio viziune strategică asupra Crimeei", adaugă Shelest