Sechestrul pe averea lui Voiculescu pus în baza legislaţiei europene
Judecătorii din dosarul ICA au motivat confiscarea bunurilor familiei Voiculescu în baza legislației internaționale privind combaterea spălării banilor. Magistrații Camelia Bogdan şi Mihai- Alexandru Mihalcea, care judecă dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), au motivat de ce au extins sechestrul asigurator pe mai multe bunuri aflate pe numele acuzaților.
Dan Voiculescu figurează cu cele mai mari valori puse sub sechestru: un imobil (teren + construcții) ridicat pe suprafața de 36.676,79 metri pătrați cu destinaţia sediu societate, aflat în Bucureşti, sector 1, strada Gârlei nr. 1, respectiv a Bazei de agrement Băneasa și mai multe acțiuni donate de politician, în 2006, celor două fete. Este vorba de 76,5% din acţiunile Grivco SA (5.634 acţiuni- 39,125%- donate Cameliei şi 5.382 acţiuni -37,375% – donate Corinei) şi 92, 240% din acţiunile Companiei de Cercetări Aplicative şi Investiţii (9.974.861 acţiuni -46,204775% – donate Cameliei şi de 9.947.862 acţiuni -46,204775% – donate Corinei).
Judecătorii au explicat că au decis sechestrele asiguratorii în baza legislației internaționale și a Codului Penal. În special, este vorba de recomandările făcute de Grupul de Acţiune Financiară (FATF). Din 1999, România este stat membru al Comitetului de experți Moneyval din cadrul Consiliului Europei, care monitorizează şi evaluează măsurile adoptate de statele membre în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. „
Recomandarea 30 FATF obligă țările și autoritățile desemnate de aplicare a legii, cu responsabilităţi în ceea ce priveşte investigațiile privind cazurile de spălare a banilor şi finanţarea terorismului, să dezvolte o investigație financiară paralelă, proactivă, când cercetează spălarea banilor și infracțiunile predicat conexe”, au motivat judecătorii.
Sechestrele au mai fost motivate şi prin două legi interne: 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie – „luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie”.
Judecătorii au arătat că pentru dispunerea măsurii de siguranţă a confiscării, standardele internaționale în materie pretind existența unui probatoriu care se analizează potrivit balanței probabilităților. „Cu privire la instituirea unor măsuri asigurătorii, standardul internaţional unanim recunoscut este acela de presupunere rezonabilă. Astfel, judecătorul cauzei, instituind măsurile asigurătorii (…) a făcut referire tocmai la acest standard internațional recunoscut, presupunere rezonabilă,” arată instanţa.
Următorul termen din acest dosar a fost stabilit pe 4 august 2014. Atunci vor fi audiați ultimii doi dintre inculpații din acest proces, Vlad-Nicolae Săvulescu și Cătălin- Jean Sandu, și se vor depune noi cereri de probatorii.