Cazul Pro România, partidul condus de fostul premier Victor Ponta, arată o situație fără precedent în finanțarea partidelor: cum poate rămâne o formațiune politică fără toți banii de subvenție din cauza datoriilor.
Din luna septembrie, conform datelor Autorității Electorale Permanente, Pro România nu mai poate face nici o cheltuială din ce primește de la bugetul de stat. În acest an, Pro România a beneficiat de o subvenție de peste 3.2 milioane de lei (peste 640.000 de euro), datorită scorului înregistrat la alegerile locale. La parlamentare, partidul nu a trecut de pragul de 5% pentru avea reprezentare în forul legislativ.
Ce se întâmplă? Din cauza datoriilor acumulate de Pro România, Autoritatea Electorală Permanentă a fost informată că trebuie să vireze suma către un executor. Astfel, din luna septembrie, Pro România raportează la AEP că nu mai are vreo cheltuială pe vreun capitol. Motivul e simplu: nu mai primește banii care i se cuveneau de la buget.
„Este fără precedent. Este pentru prima dată când un partid pierde toată subvenția acordată într-o lună. Este vorba de executări silite”, au declarat surse din AEP.
Potrivit informațiilor obținute de Europa Liberă, Pro România ar putea avea din nou acces la banii publici începând cu luna februarie 2022, dacă nu apar alte executări silite. Potrivit surselor citate, Pro România încearcă să deblocheze sumele pe care ar fi trebuit să le încaseze de la Autoritatea Electorală Permanentă.
Dacă bugetul de salarii al Pro România era în august 2021 de 130.512 de lei, în luna septembrie la capitolul salarii apar zero lei. Situația se repetă în luna octombrie, conform datelor AEP.
Printre cei care apăreau că încasează salariu de la Pro România, până în luna august, se numără chiar președintele partidului Victor Ponta. Fostul premier încasa un salariu lunar brut de 5.000 de euro, după cum a dezvăluit în exclusivitate Europa Liberă.
Salarii de la partid primeau și apropiații lui Victor Ponta, toți banii provenind de la bugetul de stat.
La începutul anului 2021, Pro România a achiziționat un autoturism electric marca Tesla X, peste 500 cp, cu o valoare de peste 130.000 de euro, după cum a prezentat Europa Liberă. Mașina a fost folosită de partid însă doar nouă luni, deoarece a fost scoasă la vânzare în această toamnă pentru a acoperi datoriile.
Suma încasată pentru bolidul cumpărat la începutul anului a fost cu aproape 40.000 de euro mai mică, potrivit informațiilor din partid. Mașina prezenta însă avarii, nefiind în condiții estetice perfecte. Ea a fost cumpărată de un creditor al Pro România în luna octombrie.
Potrivit informațiilor obținute de Europa Liberă din Pro România, mașina Tesla X folosită de partid avea sub 2.000 de km în momentul vânzării.
O altă mașină vândută de Pro România pentru a-și acoperi datoriile este o Skoda Kodiak, vândută pentru aproape 36.000 de euro. Mașina fusese achiziționată de partid în 2020.
Datele oficiale de la AEP arată că Pro România este singurul partid care, în acest an, are venituri încasate în perioada ianuarie – septembrie mai mici decât cheltuielile angajate.
Pro România nu a răspuns, până la publicarea materialului, solicitării Europa Liberă privind salariul lui Victor Ponta sau vânzarea mașinii Tesla X.
Septimius Pârvu: E un caz unic, nu există responsabilitate
Analistul Septimius Pârvu remarcă că partidele s-au obișnuit să încaseze foarte mulți bani de la bugetul de stat, sumele crescând anual, fără să dea dovadă și de transparență. Despre cazul Pro România, el susține că era o chestiune de timp până la momentul în care se ajungea în situația în care executorii blocau conturile.
„Furnizorii își vor banii înapoi. Au fost o serie de materiale produse pentru campanie, dar nu știm cum au fost produse: calendare, geci. În cazul gecilor nu știm ce s-a întâmplat, a fost sau nu contract”, a declarat Septimius Pârvu pentru Europa Liberă.
Potrivit acestuia, conducerea Pro România a dat dovadă de o anumită iresponsabilitate când a angajat toate aceste cheltuieli.
„Sancțiunile ar trebui întărite, controale mai dure, să fie descurajate partidele care au astfel de practici”, a adăugat reprezentantul Expert Forum.
Cele două soluții posibile ar fi plafonarea sumelor pe categorii, idee susținută și de Autoritatea Electorală Permanent, și creșterea gradului de transparență.
„Ar putea exista plafoane. Jumătate din bani primiți ca subvenție merg către servicii de promovare în mass-media. Poate crea anumite vulnerabilități. Dacă ești partid la guvernare și cumperi pachete de promovare, nu o să se mai scrie rău despre tine”, afirmă Septimius Pârvu.
O estimare făcută de Expert Forum arată că PSD ar putea strânge până în 2024 peste 200 de milioane de lei (40 de milioane de euro), ceea ce i-ar conferi un avantaj semnificativ în campaniile electorale.
Problema o reprezintă însă legiferarea. Liderii partidelor ar trebui să fie de acord cu toate aceste modificări, iar la capitolul transparență au arătat că se opun.
PSD, sub conducerea lui Marcel Ciolacu și Paul Stănescu, a dat dovadă de opacitate și nu a răspuns solicitărilor oficiale venite din partea mass-media și societății civile în privința modului în care a cheltuit sumele primite de la bugetul de stat. În ultimii ani, suma încasată de PSD s-a apropiat de jumătate de miliard de lei.
