Vizita lui Ponta în China, dar mai ales obiectivele sale, nu mai lasă loc de prea multe dubii, liderul majorităţii politice din România este un agent al intereselor Guvernului chinez în ţara noastră. Aparent, ni se bagă pe gât idioţenia cu Marea Chină, viitoarea Regină a Lumii. O legendă falsă şi care prinde la cei care şi-au luat bacul pe pile. Însă, pe fond este vorba despre viitorul şi strategia acestei ţări. Care, deocamdată, se numeşte România. Am văzut ce înseamnă ca un lider politic la fel de încărcat de o majoritate covârşitoare să îşi asume un contract fără să-i pese şi fără să se consulte cu ceilalţi. Este vorba despre Adrian Năstase şi contractul Bechtel. După 10 ani de cheltuieli fără noimă şi cu rezultate dezastruoase, tot un urmaş politic al lui a reziliat contractul. Plătind şi despăgubiri. Cine garantează că teancurile de contracte şi acorduri încheiate de Ponta cu China, ca şi când mă-sa i-ar fi făcut cadou ţara pe viaţă, nu vor genera consecinţe la fel de grave. Dar înmulţite cu 100. Pentru că Ponta nu este deloc modest. Dă cu ambele mâini. Un mic exemplu despre ce s-a întâmplat în Polonia după rezilierea unui contract cu o companie de stat din China: ,,Problema întâmpinată a fost că cea mai mare parte a banilor, 37 de milioane de dolari, se află în bănci din China şi au fost blocaţi într-o încrengătură de birocraţie şi procese, iar statul polonez a deschis procese pentru recuperarea banilor în tribunale din Beijing şi Zhengzhou.'' Aflăm acum, brusc, după 25 de ani, că Occidentul nu mai este bun? 

Ponta dă cam tot ce înseamnă energie. Şi deschide larg poarta 

Practic, în acest moment, orice înseamnă proiect energetic mare implică şi o companie chineză. De altfel, şi întalnirile dintre oficialii români şi cei chinezi sunt tot mai dese.

Chiar în acest moment, Victor Ponta se află în China, fiind o nouă vizită oficială după cea din vara lui 2013. Alte vizite în China au fost organizate de miniştri, în special de Liviu Dragnea şi Constantin Niţă.

Inexplicabil, Guvernul se gândeşte la noi proiecte mari în condiţiile în care se inregistreaza supracapacitate pentru productia de energie electrica, in timp ce consumul scade. Nici tarile din jurul Romaniei nu stau pe loc, fiecare avand planuri de investitii in noi structuri energetice. Mai rational ar fi sa se investeasca in retehnologizarea unitatilor energetice existente pentru a deveni mai rentabile si pentru a-si reduce costurile. Sunt unitati, mai ales cele pe carbune, care ar avea nevoie de astfel de investitii. E greu de crezut ca odata puse in functiune noi centrale energetice, vor fi inchise cele pe carbune de la Complexul Energetic Oltenia si Complexul Energetic Hunedoara care au peste 15.000 angajati.

Reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, proiect cu facilitati la vanzarea energiei

In proiectul reactoarelor nucleare 3 si 4 de la Cernavoda, Guvernul vrea sa implice compania General Nuclear Power Corporation. Investitorul ar urma sa primeasca si o serie de facilitati. Statul roman vrea sa acorde masuri de sprijin pentru proiectul reactoarelor 3 si 4, printre care si posibilitatea de a vinde energia inainte ca unitatile sa obtina licenta de productie, chiar si in afara bursei de energie OPCOM, odata cu incheierea unor "contracte pentru diferenta" si cu acordarea unor garantii de stat. Fiind posibile ajutoare de stat, trebuie notificata Comisia Europeana. Ramane de vazut daca oficialii de la Bruxelles sunt sau nu de acord cu acordarea unor ajutoare pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda.

Pentru ca atribuirea lucrarilor nu se poate face direct, normele europene interzicand acest lucru, Nuclearelectrica a initiat o procedura de selectare de investitori pentru realizarea proiectului "Unitatile 3 si 4 CNE Cernavoda". Calendarul de selectie a investitorului este foarte strans, fapt care ar putea descuraja investitorii. Acestia au la dispozitie pentru depunerea documentatiei de calificare doar cateva zile, pana pe 8 septembrie. Pe 28 septembrie urmeaza sa fie stabilit investitorul. Insa investitorul este ca si selectat, Guvernul avand discutii inca de anul trecut cu firma chineza. Realizarea Proiectului presupune asigurarea de fonduri pentru investitii estimate la aproximativ 5 miliarde euro, fara activele deja existente in proprietatea Nuclearelectrica si a statului roman. Investitorul selectat va fi actionar majoritar al companiei de proiect cu o participatie de 51%. Restul va fi detinut de Nuclearelectrica.

Tarnita-Lapustesti, proiect cu scutiri de taxe

Si in cazul centralei cu acumulare prin pompaj, statul analizeaza acordarea unor ajutoare. Potrivit unui proiect de Ordonanta a Guvernului supuse recent dezbaterii publice, operatorul centralei va fi scutit de o serie de taxe si obligatii: taxele pentru scoaterea terenurilor necesare constructiei din circuitul agricol sau din fondul forestier national, taxele de transport a energiei electrice, taxele si obligatiile de plata specifice de gospodarire a resurselor de apa, taxele de cogenerare obligatiile la achizitia certificatelor verzi. Si in acest caz trebuie notificata Comisia Europeana.

Centrala hidroelectrica cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti ar urma sa aiba o capacitate de 1.000 MW, investitia fiind estimata la aproximativ 1 miliard euro. Compania Hidro Tarnita a publicat la inceputul lunii august un anunt international pentru selectarea de investitori in vederea implementarii proiectului. In acest caz este o intreaga discutie, fiind pusa sub semnul intrebarii oportunitatea unei astfel de investitii. Tarnita-Lapustesti este un proiect sustinut intens de ministrul economiei, Constantin Nita, care si-a manifestat public intentia de implica in proiect investitori chinezi. Insa, inainte de a veni acesti investitori, Nita a cerut principalelor companii energetice de stat sa contribuie in acest an cu cate 2 milioane de euro la compania de proiect pentru studii de fezabilitate. In ciuda faptului ca aceste studii nu au dovedit viabilitatea proiectului, Guvernul doreste in continuare sa-l mentina pe lista de prioritati si, eventual, sa fie cheltuiti alti bani pe alte studii de fezabilitate. Ceea ce se cunoaste mai putin este ca in Romania exista deja cinci centrale prin pompaj situate pe raul Olt. Acestea au fost inaugurate in luna mai, in mod experimental.

Guvernul invita chinezii sa investeasca in cablul submarin Romania-Turcia, un proiect nesigur

Despre proiectul de interconectare Romania-Turcia se vorbeste de peste 10 ani, insa nimic nu s-a concretizat pana acum. De altfel, Turcia nu s-a pronuntat foarte clar daca vrea sa se implice sau nu in acest proiect, mai ales ca sunt probleme legate de traseul cablului. Trebuie ocolite apele teritoriale ale Bulgariei crescand, astfel, costurile. In 2011, costurile erau estimate la 600 milioane de euro. La fel ca in cazul Tarnita-Lapustesti, ministrul Constantin Nita a cerut companiilor energetice sa contribuie cu cate 2 milioane de euro pentru finantarea companiei de proiect HVDCC Romania-Turcia SA. Astfel, in opinia ministrului pe langa Transelectrica trebuie sa implice si celelate companii de stat din domeniul energetic: Nuclearelectrica, CE Oltenia, Romgaz, Hidroelectrica, Electrica si CE Hunedoara. Fiecare cu cate 2 milioane de euro. Potrivit Programului de Guvernare al Romaniei pentru perioada 2013-2017, cablul de interconectare submarin 400 Kv Romania-Turcia este considerat un proiect prioritar. Pe 16 decembrie 2013, Guvernul Romaniei a aprobat un memorandum privind acest proiect. Insa, pana acum doar partea romana s-a aratat interesata de proiect, pozitia Turciei fiind inca necunoscuta.

In cadrul unei intalniri a premierului Victor Ponta cu oameni de afaceri chinezi, ministrul Economiei, Constantin Nita, i-a invitat luni pe investitorii chinezi sa ia parte in domeniul energiei si la proiecte precum hidrocentrala de la Turnu Magurele- Nicopole, pe care Romania si Bulgaria doresc sa o construiasca, la microhidrocentralele de pe Prut, de la granita cu Republica Moldova, precum si la constructia cablului submarin pentru transportul de energie electrica din Romania si Turcia, informeaza Mediafax.

Guvernul a aprobat in luna martie 2014 constituirea unei companii de proiect mixte romano-bulgare pentru dezvoltarea unei hidrocentrale pe Dunare la Turnu Magurele- Nicopole. Puterea instalata a viitoarei hidrocentrale va fi de circa 400 MW.

In ceea ce priveste proiectul privind constructia unor microhidrocentrale pe Prut exista o problema: debitul apei.

Este un proiect discutat de Romania si Republica Moldova pentru costruirea a 13 microhidrocentrale. Tudor Copaci, viceministru al Economiei in Republica Moldova, spune ca Republica Moldova mai analizeaza acest proiect. "Debitul raului Prut este foarte mic. Noi avem o hidrocentrala la Costesti-Stanca, dar, cu parare de rau, noi nu avem apa pentru a lucra generatoarele. O saptamana lucreaza generatorul din Republica Moldova si in alta saptamana lucreaza generatorul din Romania. De aceea, toate aceste proiecte trebuie analizate foarte bine, trebuie analizate studiile de fezabilitate si de observat daca, intr-adevar, sunt fezabile aceste proiecte", spune Tudor Copaci.

Chinezii vor retehnologiza termocentrala Deva pentru 271 milioane dolari

China National Electric Engineering Construction Corporation va moderniza Grupul 4 si va realiza instalatiile de desfasurare a Grupurilor 3 si 4 de la Termocentrala Deva, in cadrul unui contract in valoare de circa 271 milioane dolari, trasmite Mediafax. Contractul a fost perfectat cu prilejul vizitei in China a premierul Ponta si va fi semnat in cursul zilei de luni de catre directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, si presedintele Consiliului National de Administratie China National Electric Engineering Corporation, Xin Chunsheng. Ceea ce se cunoaste mai putin este ca CE Hunedoara ar putea intra in insolventa anul viitor.

Un alt proiect este cel al Complexului Energetic Oltenia.

Compania vrea sa construiasca impreuna cu firma chineza China Huadian Engineering o noua centrala energetica pe carbune care va avea o capacitate instalata de 600 de MW. Noua centrala ar urma sa exporte energia, fapt prevazut intr-un memorandum semnat de cele doua companii. Centrala ar urma sa produca anual 5 TWh de energie, iar costul de productie va fi de circa 45 euro/Mw. Proiectul a fost anuntat in ianuarie 2013. Pana acum nu s-a intamplat nimic.

Chinezii ar putea sa ajunga sa distribuie si sa furnizeze energie in mare parte din tara

Compania italiana Enel a anuntat in iulie ca vrea sa vanda actiunile detinute in Romania. Imediat au aparut si informatiile ca ENEL s-ar afla deja in negocieri cu mai multi potentiali cumparatori, favoriti fiind cel mai probabil chinezii de la State Grid Corporation of China. Este cea mai mare companie de distributie energie electrica din China. Negocierile ar fi demarat cu mai mult timp in urma, insa au fost accelerate in ultima perioada.

Enel ar urma sa vanda 64,4% din Enel Distributie Muntenia SA si Enel Energie Muntenia SA, 51% din Enel Distributie Banat SA, Enel Distributie Dobrogea SA si Enel Energie SA, dar si 100% din compania de servicii Enel Romania Srl (detinuta de Enel prin Enel Investment Holding BV). In conditiile in care statul roman este actionar minoritar la aceste companii, autoritatile romane ar trebui sa aiba un cuvant de spus in negocierile cu investitorul chinez.

Familia Paunescu, afacere privata cu chinezii, dar semnata la Guvern

In luna noiembrie 2013, Romania si China au semnat, intr-un cadru oficial la Palatul Victoria, 13 acte de colaborare in diferite domenii, cele mai multe in domeniul energetic. Singurul business privat care si-a facut loc intre cele 13 acorduri a fost cel al firmei Speranta&Succesul SA, care a semnat, prin omul de afaceri Bobby Paunescu, un acord cu compania chineza MINGYANG Wind Power Group pentru investitii in centrale eoliene si echipamente de export. Compania chineza a semnat cu firma Speranta & Succesul SA, controlata de familia Paunescu, un acord-cadru pentru dezvoltarea unui parc eolian de 200 MW. Acest acord a iesit in evidenta tocmai pentru ca a fost semnat intr-un cadru oficial, la Guvern, fiind pus in rand cu cele incheiate de institutiile statului roman.

O companie chineza vrea sa construiasca autostrada Pitesti - Craiova si anunta reteta succesului pentru accelerarea lucrarilor: "E mai bine sa folositi relatia directa, de la un guvern la celalalt guvern"

China Communications Construction Ltd., una din cele mai mari firme de infrastructura de transport din China, asteapta invitatia Guvernului Romaniei de a incepe procedura de dialog competitiv pentru constructia autostrazii Pitesti-Craiova, a declarat directorul de dezvoltare al companiei, Hu Bin. Demarate in urma cu mai bine de 18 luni, procedurile pentru concesionarea autostrazii/drumului expres Pitesti - Craiova bat pasul pe loc. Oficial, autoritatile romanesti tot anunta sunt in etapa "dialogului competitiv", insa neoficial se asteapta intai parafarea constructiei autostrazii Comarnic-Brasov care ar urma sa fie prima autostrada in concesiune si sa serveasca ca un model pentru celelalte astfel de proiecte.

Directorul de dezvoltare al China Communications Construction Ltd., companie care a participat si la preselectia proiectului autostrazii Comarnic-Brasov, a fost prezent, luni, la intalnirea premierului Victor Ponta cu oameni de afaceri chinezi, informeaza Mediafax.

"Suntem in proces de deschidere a procedurii de dialog competitiv pentru constructia Pitesti-Craiova. Asteptam decizia Guvernului Romaniei de incepe acest dialog," a spus Hu Bin. Hu Bin a afirmat ca o finantare va fi asigurata de China Communications Construction Ltd., care trebuie sa obtina fondurile necesare atat pe plan intern, din China, cat si de la institutii internationale.

Directorul companiei chineze: "Daca vreti sa accelerati infarstructura de transport, este mai bine sa folositi relatia directa, de la un guvern la celalat guvern"

El a aratat ca procedura a fost mult intarziata, dar ministrul Economiei i-a explicat ca problema a fost legata de dialogul Guvernului cu Eurostat in privinta bugetului.

Directorul companiei chineze a adaugat ca, desi compania sa cunoaste standardele impuse in Uniunea Europeana privind infrastructura si lucreaza deja in Europa, pentru accelerarea ritmului de dezvoltare a infrastructurii in Romania e nevoie de proiecte finantate de la buget si prin intelegeri interguvernamentale.

Concesionarea autostrazii Pitesti - Craiova bate pasul pe loc de aproape 15 luni

Demarata in martie 2013, adica in urma cu mai bine de 18 luni, licitatia publica pentru concesionarea autostrazii/drumului expres Pitesti - Craiova bate pasul pe loc. In mai 2013 CNADNR anunta ca patru mari asocieri din Romania, Europa si Asia s-au arata interesate de proiect, insa de atunci si pana in prezent proiectul a ramas incremenit in faza "dialogului competitiv". Dintre asocieri facea parte si compania China Communications Construction.

Oficial, autoritatile tot anunta ca etapa dialogului competitiv se tot desfasoara de luni bune, insa neoficial se asteapta parafarea finala a afacerii autostrazii Comarnic - Brasov. Practic, acea autostrada ar urma sa fie prima realizata in sistem de concesiune si va deveni un model pe care statul sa-l aplice si restul proiectelor de concesiune (autostrada Pitesti - Craiova si Centura Sud Bucuresti A0).

Cu alte cuvinte, exista riscul ca daca finalizarea contractului pentru Comarnic - Brasov va esua in conditiile actuale, statul sa anuleze actuala procedura publica pentru concesionarea Pitesti-Craiova si sa incerce realizarea proiectului in conditii diferite.

Un exemplu negativ: Cum a esuat o firma de stat din China sa construiasca o autostrada in Polonia dupa ce a oferit, la start, un pret la jumatate fata de estimari

In cazul marilor companii chineze care au derulat proiecte de infrastructura in Europa este de notorietate cazul companiei de stat chineza COVEC (Chinese Overseas Engineering Group), parte a China Railway Engineering Corporation care a esuat sa realizeze doua tronsoane in lungime totala de 50 de km din autostrada A2 din Polonia, ce leaga Varsovia de orasul Lodz, cu termenul de finalizare inainte de campionatul european de fotbal din 2012.

COVEC a reusit sa castige contractul dupa ce a oferit la licitatie putin peste jumatate din pretul estimat de guvernul polonez - a licitat 1,3 miliarde de zloti (aproape 330 de milioane de euro), insa in 2011 a renuntat la contract dupa ce nu si-a putut respecta promisiunile si a intampinat dificulati tehnice si de finantare in derularea contractului.

"Au crezut ca au venit in Africa". Tunelurile pentru broaste i-au uimit pe oficialii companiei chineze

Intr-o analiza a Wall-Street Journal pe tema esecului firmei chineze de reusi pe piata Europeana de constructii, numeroase surse implicate recunoasteau ca firma chinez nu statea prea bine la expertiza privind administrarea proiectelor, nu avea abilitati financiare si nu intelegea necesitatea pastrarii evidentei intr-un proiect public in Occident.

"Au crezut ca au venit in Africa", a declarat Marek Frydrych, consilier vorbitor de limba chineza al Covec.

Faza de proiectare si pregatire din 2010 a mers bine pentru chinezi, insa organizarea constructiei propriu-zise s-a dovedit mai dificila.

Oficialii Covec par sa fi tratat superficial si unele aspecte esentiale ale proiectului, aspecte ce tineau de reglementari europene, potrivit autoritatilor poloneze de reglementare. Intre aceste aspecte s-au numarat si tuneluri cu inaltime de un metru pe sub autostrazi care sa permita broastelor si altor animale mici sa treaca in siguranta. Tunelurile sunt standard in Europa, insa in timpul unei vizite in 2010, oficialii Covec, insotiti de ambasadorul Chinei, au ramas uimiti sa afle de reglementare.

Tunelurile pentru broaste nu sunt singurul detaliu pe care Covec nu l-a luat in calcul. Initial, compania nu avea un buget scris pentru proiect, potrivit autoritatilor poloneze.

Dupa numeroase probleme tehnice, lipsa de fonduri, necunoastere de reglementari europene si lucrari intarziate, Covec a cerut in iunie 2011 inca 320 de milioane de dolari pentru a relua lucrarile. Costul ar fi ajuns astfel cu peste 70% peste cel asumat de companie.

Cateva ore mai tarziu, guvernul polonez a concediat compania chineza, situatie care i-a socat pe directorii Covec.

Dupa iesirea din schema a Covec au fost angajati constructori europeni pentru a termina proiectul, insa la un cost mai mare. Autoritatea pentru drumuri din Polonia a vrut sa compenseze o parte a acestor costuri cu garantiile depuse de Covec si companiile partenere pentru eventualitatea opririi constructiei. Problema intampinata a fost ca cea mai mare parte a banilor, 37 de milioane de dolari, se afla in banci din China si au fost blocati intr-o increngatura de birocratie si procese, iar statul polonez a deschis procese pentru recuperarea banilor in tribunale din Beijing si Zhengzhou.

Ponta a chemat mai multi oameni de afaceri chinezi sa investeasca in Romania

Premierul Victor Ponta i-a invitat pe oamenii de afaceri chinezi, cu care s-a intalnit luni la Beijing, sa investeasca in Romania in domenii precum agricultura, energia si infrastructura. Premierul a aratat, totodata, ca o mare provocare pentru Romania, cat si pentru China, este este asigurarea independentei energetice, a capacitatii de a avea energie suficienta si la preturi competitive.

"Romania este tara din Europa care are toate tipurile de resurse energetice, energie nucleara, si dorim sa dezvoltam aceste capacitati prin colaborarea cu companii din China, energie hidro, care asigura un sfert din productia nationala, energie pe carbune, energie termo, unde e nevoie de investitii, avem resurse importante, dar avem nevoie de investitii in retehnologizare si protectia mediului, energie regenerabila, acolo unde companii din China sunt deja prezente prin investitii in domeniul energiei eoliene", a declarat Ponta luni, in China. Printre firmele prezenta la intalnirea cu premierul Ponta s-au numarat China Synohidro Group si China Gezhouba Group care, potrivit declaratiilor autoritatilor romane, sunt interesate de proiecte in infrastructura sau de cel de la Hidrocentrala Tarnita, China General Nuclear Power Group si China Huadian Group, ultima avind ca domenii de interes sectorul hidrocentralelor, eolian sau termocentrala Rovinari.

Victor Ponta nu si-a ascuns niciodata simpatia pentru China, promovind apropierea economica si politica de statul comunist. Cu ocazia unei vizite a premierului chinez in Romania in 2013 s-au semnat la Bucuresti 13 memorandumuri de cooperare in diverse domenii - de la cel nuclear pina la comertul cu alimente.

Si in urma cu doua saptamani, cand Eurostat a anuntat intrarea economiei romanesti in recesiune, Victor Ponta a spus ca economia nationala trebuie sa se orienteze spre economiile din Asia.

Distribuie Distribuie Comentarii