Minuta CCR! Articolul din legea specială, cu care lucrează DNA, declarat CONSTITUȚIONAL! Amănunte IMPORTANTE!
Judecatorii Curtii Constitutionale au admis, in sedinta de miercuri, exceptia de neconstitutionalitate ridicata la articolul care defineste abuzul in serviciu in Codul penal, indicand si modul in care acest articol poate deveni constitutional. Nu e clar in acest moment daca acest articol va trebui doar interpretat de instante in sensul ridicat de curte sau va trebui modificat in mod expres in Parlament. Pe de alta parte, articolul din legea speciala 78/2000, in baza caruia sunt anchetate numeroase dosare de catre DNA, a fost declarat constitutional, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Alina Bica fiind respinsa in acest caz. Infractiunile de abuz in serviciu ale demnitarilor sunt anchetate in baza legii speciale 78/2000, nu a Codului penal.
Curtea Constitutionala a decis ca sintagma ''in mod defectuos'', cuprinsa in definirea abuzului in serviciu in Codul penal, sa fie inlocuita cu sintagma "prin incalcarea legii".
Decizia de miercuri a fost luata in unanimitate de judecatorii CCR.
Minuta CCR de miercuri:
"Cu unanimitate de voturi,
Decide: Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma "indeplineste in mod defectuos" din cuprinsul acestora se intelege "indeplineste prin incalcarea legii".
Respinge exceptia de neconstitutionalitate, ca neintemeiata, si constata ca dispozitiile art. 13 din Legea nr.78/2000 sunt constitutionale in raport de criticile formulate.
Definitiva si obligatorie."
*** Judecatorii CCR dupa decizie: Zegrean spune ca nu scapa hotii, Petre Lazaroiu vorbeste despre "lumina" si "claritate"
Augustin Zegrean, judecator la CCR si fost presedinte al Curtii, nu a dorit sa raspunda la intrebarile ziaristilor, cand a parasit sediul CCR dupa decizia de miercuri privind abuzul in serviciu, precizand ca nu mai este presedintele Curtii, iar regula este ca doar presedintele sa vorbeasca cu presa.
Zegrean a raspuns totusi la o intrebare a jurnalistilor. "Scapa hotii?", a fost el intrebat, fostul presedinte al CCR raspunzand "Nu!".
"Problema e sa se faca lumina, sa se faca claritate" in ceea ce priveste sanctionarea abuzului in serviciu, a declarat si judecatorul Petre Lăzăroiu, dupa anuntul deciziei CCR.
Intrebat daca o persoana care este cercetata in prezent poate invoca decizia CCR, Lazaroiu a raspuns ca da, "daca din propriul dosar aceasta indeplinire in mod defectuos nu e cu incalcarea legii".
El a precizat ca decizia a fost adoptata unanimitate de vot, dupa ce au fost studiate "toate variantele": "Nu se poate spune ca am dat asa o decizie pe picior, ca ne-a spus nu stiu cine in spatiul public cum sa o dam", a subliniat el.
Chestionat de ziaristi ce pasi urmeaza acum, Petre Lazaroiu a raspuns: "Urmeaza ca judecatorul sa-si faca datoria si sa aprecieze in ce masura legea a fost incalcata".
Dosarele DNA, anchetate in baza Legii 78/2000, nu a articolului din Codul penal
Melania Cincea explica pe Puterea a cincea faptul ca DNA încadrează abuzul în serviciu pe legea speciala, 78/2000. In conditiile in care articolul special a fost declarat constitutional, dosarele DNA nu ar urma sa fie afectate.
La solicitarea acesteia, DNA a informat că, "în rechizitoriile trimise în judecată, se regăsesc, în perioada 2010 - 2015, 1.824 de infracţiuni încadrate ca abuz în serviciu contra intereselor publice, conform art. 13 indice 2 din Legea 78/2001, privind privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, un vârf fiind înregistrat în 2015. În 2010, DNA a investigat 141 de cazuri de abuz în serviciu contra intereselor publice. În 2011 - 235 de infracţiuni. În 2012 - 115 infracţiuni. În 2013 - 268 de infracţiuni. În 2014 - 464, iar în 2015 - 601".
Exceptiile de neconstitutionalitate ridicate la CCR
Curtea Constitutionala a discutat miercuri cateva exceptii de neconstitutionalitate privind incriminarea abuzului in serviciu ridicate in mai multe dosare.
Printre dosarele in care s-a invocat aceasta exceptie se afla cele in care sunt vizati fosta sefa a DIICOT Alina Bica, presedintele suspendat al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, si fostul presedinte al CJ Braila Gheorghe Bunea Stancu.
Potrivit site-ului CCR, in mai multe dosare s-a ridicat exceptia privind atat dispozitiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cat si dispozitiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede ca fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie stipuleaza ca infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
In incheierea Inaltei Curti de Casatie si Justitie din data de 2 februarie 2016, instanta a retinut unul din motivele pentru care Alina Bica a ridicat exceptia de neconstitutionalitate: "De asemenea, s-a susţinut că sintagma folosită de legiuitor „nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos” este prin ea însăşi neprevizibilă, întrucât permite o marjă de apreciere mult prea largă, astfel că orice act chiar dacă este îndeplinit în conformitate cu legea, poate fi apreciat ca defectuos.
Făcându-se referiri la interpretarea dată în practică acestei noţiuni, s-a susţinut că modalitatea „ideală”, „perfectă” de îndeplinire a unui act este cunoscută doar de procurorul de caz, care ar putea sau nu să fie împărtăşită de judecătorul cauzei, dar care nu este cunoscută de funcţionarul public însărcinat să îndeplinească actul respectiv.
Astfel, funcţionarul nu cunoaşte conduita aceasta „ideală" pe care ar trebui să o urmeze şi căreia ar trebui să i se conformeze, dar cu toate acestea, este tras la răspundere penală pentru o faptă pedepsită extrem de grav."
Opinia Inaltei Curti referitoare la aceasta formulare a fost insa alta decat cea exprimata azi de Curtea Constitutionala. Inalta Curte a opinat, in incheierea din 2 februarie, ca formularea din lege este suficient de clara:
"Înalta Curte apreciază că dispoziţiile art. 297 alin. 1 Cod penal şi art.132 din Legea nr.78/2000 respectă exigentele constitutionale referitoare la calitatea legii, respectiv întrunesc conditiile de claritate, precizie, previzibilitate si accesibilitate, nefiind contrare dispozitiilor art.1 alin. 5 din Constitutie şi nici prevederilor care reglementează dreptul la un proces echitabil, cuprinse în art. 21 alin. 3 din Constituţie, republicată, respectiv în art. 6 parag. 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
Astfel, art. 297 alin. 1 Cod penal este redactat cu suficientă claritate inclusiv din perspectiva notiunii de „îndeplinire defectuoasă”, formularea largă fiind utilizată pentru a acoperi orice încălcare a atribuţiilor de serviciu prevăzute de legi, regulamente, fişe ale postului, etc., care are urmarea imediată prevăzută de lege. Textul permite oricărui destinatar să îsi regleze comportamentul prin raportare la atribuţiile sale concrete de serviciu (inclusiv să îşi stabilească „comportamentul la care face trimitere apărarea), dar şi instanţelor să analizeze, în raport de aceleaşi atribuţii de serviciu ale persoanei acuzate, dacă acestea au fost respectate sau nu."
Laura Stefan, expert anticoruptie, la Digi 24: "Eu cred ca DNA face dosare atunci cand este vorba despre incalcari grave a legii, iar daca este asa, cred ca dosarele DNA nu vor fi periclitate."
Kovesi: Jumatate dintre dosarele DNA, blocate in cazul dezincriminarii abuzului in serviciu
Inaintea deciziei CCR, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, atrasese atentia ca dezincriminarea abuzului in serviciu ar bloca 800 de dosare - aproximativ jumatate dintre dosarele de coruptie instrumentate in prezent de procurorii anticoruptie, iar ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a declarat ca dezincriminarea oricarei fapte incriminate de legea penala are ca efect oprirea oricarui dosar.
Printre dosarele in care s-a invocat aceasta exceptie se numara cele in care sunt vizati fosta sefa a DIICOT Alina Bica, presedintele suspendat al CJ Constanta, Nicusor Constantinescu, si fostul presedinte al CJ Braila, Gheorghe Bunea Stancu.
Laura Codruta Kovesi a subliniat si faptul ca dezincriminarea abuzului in serviciu ar face imposibila recuperarea prejudiciilor produse prin savarsirea acestei infractiuni, a caror valoare s-a ridicat, numai anul trecut, la 620 de milioane de euro.
