Cercetările care produc în mod artificial virusuri mai periculoase, de genul celor derulate în trecut în cel puțin două laboratoare din Wuhan, inclusiv unul cu un nivel scăzut de securitate, dar și la faimosul institut de virusologie din oraș, ar trebui să fie mai strict controlate, spun unii cercetători, citați de Financial Times . Aceste solicitări vin pe fondul unei dezbateri tot mai aprinse privind teoria încă nedovedită care spune că pandemia COVID ar fi fost provocată de un virus scăpat dintr-un laborator din orașul chinez.

Preocuparea tot mai intensă pentru identificarea originilor virusului SARS-CoV-2, care a generat o pandemie mortală de proporții, a atras atenția comunității internaționale asupra unor cercetări care s-au derulat, cel puțin până acum, departe de ochiul publicului. Este vorba despre cercetarea de tip „gain of function”, care presupune manipularea patogenilor prin selectarea unor mutații, în special pentru a-i face mai mortali, cu scopul de a înțelege cum se comportă virusurile și cum își construiesc rezistența în fața vaccinurilor.

Criticii spun că riscul ca aceste virusuri să scape accidental din laborator și să provoace o pandemie este prea mare. În 2014, spre exemplu, finanțările din SUA pentru acest gen de experimente au fost oprite de președintele Barack Obama, pentru ca oficialii să stabilească criterii mai stricte pentru prevenirea oricărui incident. Noile reguli au fost în cele din urmă introduse în 2017, dar experimente similare, deseori cu ajutorul finanțării americane, au continuat în tot acest tip la laboratoare din alte colțuri ale lumii, inclusiv la facilitatea aflată acum în centrul atenției: Institutul de Virusologie din Wuhan. Mai mult, acest lucru s-a făcut inclusiv cu finanțarea SUA.

Un grup multinațional de oameni de știință care lucra la Institutul din Wuhan a primit 600.000 de dolari în fonduri publice de la guvernul american, între 2015 și 2020, pentru a investiga dacă coronavirusurile reprezintă un risc pentru omenire, a admis săptămâna aceasta doctorul Anthony Fauci, directorul Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA.

Ca parte a cercetării, echipa de oameni de știință, care o includea pe Shi Zhengli, cunoscută în China drept „femeia liliac”, a lipit două coronavirusuri diferite, creând o versiune mai periculoasă, despre care au aflat că are potențialul de a infecta oamenii, potrivit unui studiu publicat în 2015 în revista Nature.

Marți, când a admis că SUA, prin Institutul Național de Sănătate, au finanțat parțial studiile din Wuhan, Fauci a negat că experimentele reprezintă o cercetare de tip „gain of function”. Nu de aceeași părere au fost republicanii americani, care i-au cerut înaltului oficial medical demisia, susținând că acesta și-a schimbat poziția pe tema acestei finanțări. În plus, criticii republicani au observat că, în ciuda asigurărilor lui Fauci, cercetătorii din Wuhan ar fi putut folosi totuși fondurile americane pentru cercetări care au manipulat coronavirusurile pentru a le face mai mortale.

Experimente „cu un risc apreciabil de a provoca o pandemie”

Cert este că studiul din 2015, publicat în Nature, a avertizat că „evaluările științifice ar putea considera că cercetările similare prin care se construiesc virusuri bazate pe tulpinile aflate în circulație sunt totuși prea riscante”.

„Potențialul de pregătire pentru viitoarele epidemii trebuie să fie cântărit în balanță cu riscul confecționării unor patogeni mai periculoși”, au mai spus oamenii de știință. Acest avertisment a căpătat între timp ceva mai multă relevanță, în condițiile în care unii oameni de știință iau acum în calcul varianta în care virusul a scăpat accidental din laboratorul din Wuhan, infectând poate un om de știință, înainte de a se transmite în oraș, apoi în restul lumii.

„Trebuie să luăm în serios ipotezele cu privire la apariția naturală, dar și la scurgerea din laborator a virusului, până când vom avea date suficiente”, au scris mai mulți cercetători, inclusiv Ralph Baric, unul dintre autorii studiului din 2015, într-o scrisoare deschisă publicată luna aceasta. „Dacă faci un experiment care prezintă un risc apreciabil de a provoca o nouă pandemie, atunci ar trebui să existe o justificare foarte bună de sănătate publică pentru asta”, a explicat unul dintre semnatari, Marc Lipsitch, profesor de epidemiologie la Harvard, citat de Financial Times.

Anchetă incompletă

O anchetă a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sprijinită de China, a concluzionat anul acesta că varianta scurgerii din laborator a virusului este „foarte puțin probabilă”. Dar concluzia aceasta a fost contestată în martie de mai multe țări, inclusiv SUA și Marea Britanie și de directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a subliniat că ancheta nu a fost una suficient de extinsă. Iar cercetătorii care au participat la investigație au precizat că oficialii chinezi nu au furnizat toate datele cerute, în ciuda asigurărilor guvernului de la Beijing.

Duminica trecută, un articol din Wall Street Journal a reaprins speculaţiile în Statele Unite privind teoria scurgerii virusului din laborator. Articolul preciza că trei dintre cercetătorii de la Institutul de Virusologie din Wuhan s-au îmbolnăvit și au fost spitalizați cu simptome asemănătoare COVID (sau poate unei răceli) încă din noiembrie 2019, cu o lună înainte de semnalarea oficială a primului caz de infectare din oraș. Afirmațiile din articol au fost negate de oficialii chinezi.

Săptămâna aceasta, președintele Joe Biden a ordonat serviciilor de informații să analizeze teoria laboratorului și să ajungă la o concluzie în 90 de zile.

În acest timp, autoritățile chineze au negat în mod repetat varianta și au catalogat teoria drept o conspirație.

O cercetare pe care „nu ar trebui să o susținem”

Dezbaterea tot mai aprinsă a ridicat semne de întrebare referitoare la relația Institutului Național de Sănătate din SUA (NIH) cu cercetarea derulată în Wuhan. Ralph Baric, cercetătorul care a luat parte la studiile din Wuhan, și EcoHealth Alliance, o organizație non-guvernamentală prin care au fost distribuite finanțările NIH către institutul chinez, au negat anterior că cercetarea lor a fost una de tip „gain of function”, parțial pentru că munca nu viza creșterea contagiozității virusurilor în rândul oamenilor.

Dar indiferent de cum ar putea fi clasificată această muncă, mulți experți consideră că ea nu ar fi trebuit să fie făcută deloc.

„Indiferent de faptul că pandemia ar fi putut rezulta ca urmare a unui accident în laborator, simplul fapt că un astfel de scenariu este plauzibil înseamnă că aceasta este o categorie de cercetare pe care nu ar trebui să o finanțăm sau să o susținem”, a observat Richard Ebright, profesor la Universitatea Rutgers.

Mai multe dovezi privind lipsa de securitate în laboratoarele din Wuhan

Expertul a pus sub semnul întrebării și gradul de securitate de la facilitățile din Wuhan. În 2016, unii dintre oamenii de știință, inclusiv Shi și directorul EcoHealth, Peter Daszak, au folosit fondurile oferite de NIH pentru a derula experimente în Wuhan pe coronavirusuri active, într-un laborator care avea nivelul de biosecuritate 2, potrivit rezultatelor publicate ale studiilor. Dar laboratoarele cu acest nivel de securitate sunt folosite în general pentru cercetare cu riscuri moderate. Dacă acest tip de cercetare avea loc acolo, atunci nu ar fi trebuit să se întâmple la un astfel de nivel de securitate. Vorbim despre echivalentul standardelor dintr-un cabinet dentar. Richard Ebright, profesor la Universitatea Rutgers: Primul laborator cu un nivel de biosecuritate 4 din China a fost în cele din urmă deschis în Wuhan în 2018, acolo având loc cele mai multe experimente de mare risc, dar lipsa standardelor a continuat să fie o problemă. Chiar în 2018, diplomații americani din China au trimis o serie de telegrame la Washington în care au avertizat asupra riscurilor.

„Noul laborator din Wuhan are o lipsă serioasă de tehnicieni și de investigatori corect instruiți pentru a opera în siguranță”, au avertizat diplomații. În vreme ce experții spun acum că am putea să nu aflăm niciodată dacă COVID a apărut natural sau la laboratorul din Wuhan, mulți consideră că pandemia a evidențiat motivele pentru care astfel de cercetări nu ar trebui să aibă loc deloc. Este și opinia lui Milton Leitenberg, expert în arme biologice la Universitatea din Maryland. „Oricum am clasifica această cercetare, nu ar fi trebuit să aibă loc la Institutul de Virusologie din Wuhan”, a spus el pentru Financial Times.

Distribuie Distribuie Comentarii