Der Spiegel: Dispare mitul că școlile și grădinițele nu sunt focare de răspândire a coronavirusului
Un studiu amplu realizat în Austria arată că SARS-CoV-2 infectează la fel de mulți școlari ca și profesori, scrie Der Spiegel . Publicația germană mai punctează că alte cercetări indică faptul că, deși copiii mici nu pot prezenta simptome, aceștia sunt destul de eficienți când vine vorba de răspândire.
Dacă ați auzit vreodată adolescenți care vorbesc și râd în timpul pauzelor sau i-ați văzut cum se înghesuie într-un supermarket; dacă ați fost vreodată martori la fuga haotică și îmbrâncelile dintre școlari în timpul recreerii – s-ar putea să vă mire faptul că lucrurile au mers atât de bine în școli în timpul pandemiei de coronavirus.
La sfârșitul lunii octombrie, revista științifică Nature a publicat o analiză care a ajuns la o concluzie aparent liniștitoare: „Datele adunate la nivel mondial sugerează din ce în ce mai mult că școlile nu sunt focare pentru infecțiile cu coronavirus” și, în plus, școlile ar putea fi „redeschise în condiții de siguranță atunci când transmiterea din comunitate este redusă. „
Asta, însă, s-a schimbat de atunci.
O astfel de „transmitere comunitară” a devenit destul de ridicată în multe părți ale Germaniei, iar efectul actualelor măsuri de contracarare a pandemiei a fost dezamăgitor de redus. Numărul cazurilor a stagnat la un nivel ridicat, în timp ce în unele regiuni au continuat să urce într-un ritm alarmant. Care sunt motivele? Unde sunt persoanele care contractează infecțiile? Transmisia are loc doar în magazine, care au rămas deschise în această toamnă, spre deosebire de blocarea din primăvară? Sau transmiterea are, la urma urmei, loc în școli?
Din cauza numărului persistent de cazuri, Academia Națională de Științe Leopoldina a solicitat săptămâna aceasta un blocaj strict înainte de Crăciun – inclusiv închiderea școlilor cât mai repede posibil. Cancelarul Angela Merkel a pledat, de asemenea, în fața guvernatorilor de landuri să trimită copiii devreme în pauza de Crăciun și să prelungească sărbătorile.
Din perspectiva epidemiologilor, aceasta ar fi, într-adevăr, o mișcare sensibilă. Dovezile sunt furnizate de o analiză, încă nepublicată, a unei campanii de testare pe scară largă, realizată în școlile din Austria. Ea a constatat că SARS-CoV-2 afectează la fel de mulți elevi ca profesori.
„Școlile nu sunt insule ale seninătății”, spune principalul autor al studiului, Michael Wagner, profesor de microbiologie la Universitatea din Viena. Lăsarea lor deschisă implică „un risc semnificativ”. El susține, totuși, că astfel de închideri ar trebui să fie însoțite de „o comunicare onestă cu privire la efectele pe care le-ar avea asupra dezvoltării infecțiilor” și că va funcționa „doar dacă restul populației își se achită de partea sa, evitând multe activități care implică risc de infectare”.
Apropierea
Cercetătorii și epidemiologii au subestimat mult timp rolul jucat de copii în răspândirea noului coronavirus. Unul dintre motive este că aceștia prezintă rareori simptome și sunt astfel testați mult mai rar decât adulții. De asemenea, se pare că, după cum a concluzionat o lucrare publicată recent în Science, copiii cu vârsta sub 12 ani nu contractează virusul la fel de ușor ca adulții. Dar se crede că această rezistență crescută la SARS-CoV-2 este echilibrată de comportamentul lor – numeroasele lor întâlniri sociale apropiate.
O dovadă este oferită de analiza recentă a unui sondaj britanic, potrivit căruia virusul se răspândește în primul rând într-un singur grup demografic. Acesta a constatat că, deși infecțiile cresc la toate grupele de vârstă, rata de pozitivi este cea mai mare în rândul copiilor și elevilor de liceu.
Având în vedere că copiii sunt frecvent asimptomatici, este dificil să știm dacă infecțiile lor sunt identificate la fel de des ca în rândul adulților. De fapt, ar putea fi copiii mini-super-răspânditori care aleargă fără a simți dureri de gât, în timp ce transmit virusul colegilor de clasă, părinților și fraților? Ar putea juca același rol în pandemia de coronavirus ca în sezonul gripal, când ei sunt primii răspânditori?
„Copiii reflectă nivelurile de infecție de care sunt înconjurați”, spune microbologul Wagner. Dar, deoarece sunt atât de des asimptomatici, sunt „sever subestimați”, ceea ce îl face să creadă că există un număr destul de semnificativ de cazuri nedeclarate. Pentru a afla mai multe, Wagner s-a alăturat altor oameni de știință din universitățile din Graz, Linz și Innsbruck pentru a lansa un studiu școlar de amploare, la sfârșitul verii. Descoperirile lor de până acum? „Școlarii sub vârsta de 14 ani sunt infectați cu o rată similară celei a profesorilor”, spune Wagner.
Cazuri nedeclarate
Pentru a simplifica procedura, cercetătorii iau probe de la copii prin intermediul gargarei, aceasta fiind o abordare mult mai prietenoasă decât cea care folosește bețigașul cu tampon. Iar validitate a fost evaluată de echipa lui Wagner, însă rezultatele acestei evaluări nu au fost încă publicate.
Probele sunt apoi testate pentru SARS-CoV-2 folosind mai multe teste PCR standard. O analiză a eșantioanelor inițiale a relevat o rată pozitivă de 0,4% dintre cei testați la întâmplare. Eșantioanele din noiembrie relevă o creștere semnificativă a numărului respectiv. Ceea ce înseamnă că sute de școlari și profesori din școlile austriece ar putea fi infectați fără să știe acest lucru.
De la sfârșitul lunii septembrie, cercetătorii austrieci au efectuat vizite la peste 240 de școli. Scopul este de a efectua cât mai multe teste la intervale regulate, pe parcursul întregului an școlar. Ei speră să testeze până la 15.000 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani, pe lângă 1.200 de profesori, pentru a stabili un eșantion reprezentativ. În timp, speră Wagner, studiul va dezvălui adevărata amploare a răspândirii virale în școli.
Dar studiul lui Wagner nu demonstrează doar că numărul cazurilor neraportate în rândul copiilor și al profesorilor este relativ mare. Testele de masă arată, de asemenea, că copiii mai mici nu sunt nicidecum scutiți de infecția cu SARS-CoV-2. Într-adevăr, nu a existat o diferență semnificativă în ceea ce privește ratele de infectare în rândul adulților. În plus, școlile din zonele mai sărace s-au dovedit a avea rezultate pozitive de 3,5 ori mai multe decât în alte părți, ceea ce este în concordanță cu ratele de infectare în general mai mari în cartierele cu venituri mai mici. Oamenii din astfel de cartiere locuiesc frecvent mai aproape și au slujbe care nu le permit să lucreze de acasă.
Un studiu care a implicat peste 11.000 de copii din statul german Bavaria a constatat, de asemenea, un număr semnificativ de cazuri nedeclarate în rândul copiilor și adolescenților. Numărul de infecții din această categorie demografică ar putea fi de până la șase ori mai mare decât totalul oficial prezentat de Institutul Robert Koch (RKI), cel mai important centru de sănătate publică din Germania. Echipa de cercetare, condusă de Anette-Gabriele Ziegler de la Centrul Helmholtz din München, a testat probe de sânge pentru anticorpi împotriva SARS-CoV-2.
Zburând sub radar
Toate aceste descoperiri au pus la îndoială ideea că copiii sunt mai puțin afectați decât adolescenții. Și au arătat că aproape jumătate dintre copiii infectați nu prezintă simptome. Între timp, o analiză a Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite a constatat că asimptomaticii sunt potențial responsabili pentru mai mult de jumătate dintre toate infecțiile.
Între timp, copiii foarte mici au zburat multă vreme sub radar, chiar dacă virologul berlinez Christian Drosten a descoperit, în primăvară, că nici ei nu sunt imuni la SARS-CoV-2. Testele sale au descoperit o încărcătură virală în gâtul copiilor mici similară celei identificate la alte grupe de vârstă. Tabloidul german Bild a criticat concluziile sale ca fiind „extrem de inexacte”, gest pentru care ziarul a fost mustrat de Consiliul German de Presă pentru disprețuirea studiului. Drosten, după cum se dovedește, a avut dreptate.
Recent, un studiu din SUA a găsit rezultate și mai dramatice. Experții în sănătate din Chicago au comparat trei grupe de vârstă între ele: copii sub 5 ani, de 5 până la 17 ani și 17-65 de ani. În mod surprinzător, aceștia au descoperit că cei mai tineri subiecți testați au purtat în gât de 10 până la 100 de ori mai multă încărcătură virală decât subiecții mai în vârstă.
Totuși, ceea ce nu era clar era gradul în care copiii îi infectează pe alții chiar dacă nu prezintă simptome. Cum ar trebui să răspândească virusul dacă nu tușesc și nu le curge nasul? În plus, plămânii lor sunt mai mici, ceea ce înseamnă că nu emit atât de mulți aerosoli cu fiecare respirație.
Aparent, răspândesc infecția atunci când tușesc sau strănută din cauza altor boli pe care le pot avea. Copiii mici fac între șase și 10 răceli pe an, în medie – răcesc de până la cinci ori mai des decât părinții sau bunicii lor. Potrivit unei analize a medicului pediatru Petra Zimmermann, de la Spitalul Canton Fribourg din Elveția, opt din 10 copii infectați cu virusul SARS-CoV-2 au avut și alte infecții în același timp.
Un studiu de caz din Salt Lake, SUA, a descoperit, de asemenea, că copiii plasați în colectivitate (diverse centre de îngrijire, precum școli, grădinițe, etc. – n.tr.) sunt destul de eficienți la răspândirea virusului. Potrivit constatărilor, 12 copii mici care au fost infectați cu coronavirus au transmis virusul la cel puțin un sfert din contactele lor din afara centrului de zi, inclusiv părinților și fraților. Unul dintre adulți a trebuit să fie internat în spital.
Într-un alt exemplu, dintr-un oraș din Polonia, la două săptămâni după ce au fost redeschise grădinițele, opt copii mici au contractat virusul și l-au transmis, împreună, la trei frați, opt mame și tați și un bunic. Aceste descoperiri provin dintr-un studiu de urmărire a lanțului infecției efectuat de medicul Magdalena Okarska-Napierała, de la Spitalul Universitar din Varșovia.
Declanșarea celui de-al doilea val
Astfel de analize sunt retrospective, subliniind ceea ce s-a întâmplat în trecut pentru a obține lecții pentru viitor și pentru a determina gradul în care copiii sunt factori de răspândire în pandemie. Ceea ce nu ne pot spune, este dacă copiii vor transmite virusul bunicii și bunicului în timpul sărbătorilor de Crăciun.
Un așa-numit studiu prospectiv, care a urmat răspândirii virusului în 101 gospodării din Nashville, Tennessee, și Marshfield, Wisconsin, din aprilie până în septembrie, a implicat și copiii. Sondajul a constatat că erau responsabili, în liniște, de aducerea virusului în casele lor. În ciuda faptului că nu au simptome, au infectat la fel de mulți oameni ca și adulții din alte gospodării care au fost dovedite ca purtătoare ale virusului.
Astfel de clustere tind să fie produsul unei singure persoane contagioase, așa cum arată un studiu al London School of Hygiene & Tropical Medicine. Din 100 de infecții studiate, 80 dintre ele ar putea fi urmărite doar la o mână de oameni – probabil nu mai mult de 10.
Iar clusterele au, de asemenea, un impact enorm în școli. Când copiii din Montréal s-au reîntors la școală, numărul cazurilor a crescut. În curând, au existat mai multe cazuri în școli decât în companii sau cei care oferă îngrijire. Președintele Asociației de Microbiologie Medicală și Boli Infecțioase din Québec a declarat: „Școlile au fost factorul declanșator al celui de-al val din Québec”.
Între timp, în Germania, Hamburgul a cunoscut cel mai mare focar școlar de coronavirus pe care țara l-a văzut deja în noiembrie. Aproape 100 dintre cei 550 de elevi și angajați ai școlii testați, în cartierul Veddel, au fost pozitivi. În total, 32 dintre cei 74 de profesori au contractat SARS-CoV-2.
„Desigur, virusul este adus în școli, iar de aic este dus din nou afară”, spune Lothar Wieler, șeful RKI.
În Anglia, rata incidenței a scăzut după vacanța de toamnă. Cercetătorii scoțieni au analizat toate măsurile anti-corona din 131 de țări, într-un amplu studiu de modelare. Indicele „R”, o modalitate de a măsura răspândirea infecțiilor, a început să scadă odată ce evenimentele mari au fost interzise și contactele au fost limitate. Dar s-au scufundat semnificativ doar după închiderea școlilor.
