Plenul CSM este format din 14 judecători și procurori, ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și cei doi reprezentanți ai societății civile (19 membri).

Pentru postul de vicepreședinte al CSM, Secția de procurori l-a desemnat pe procurorul Nicolae-Andrei Solomon.

Ședința de alegeri a plenului CSM este programată după ședința Secției de judecători.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus acum de către judecătorul Bogdan Mateescu, al cărui mandat de un an urmează să se încheie.

Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea - Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ - Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş - Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag - Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina - Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan - Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu - Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Procurorii din CSM: Codruţ Olaru - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac - Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

Victor Alistar şi Romeu Chelariu sunt membri CSM din partea societăţii civile, fiind aleși de către Senat.

Miza conducerii CSM în 2022 este importantă: expiră mandatele președintelui instanței supreme și șefului Inspecției Judiciare și se schimbă întreaga componență a CSM, aleasă pentru un mandat de 6 ani, iar rolul președintelui Consiliului este esențial.

Surse din instituție vorbesc despre un "plan" al grupului din CSM condus de judecătoarea Lia Savonea: Secția de judecători, care trebuie să își desemneze candidatul pentru postul de președinte al CSM, să nu îi acorde voturile necesare niciuneia dintre cele două judecătoare - Andrea Chiș și Gabriela Baltag.

În aceste condiții, în ședința de plen pentru alegerea noii conduceri a CSM, postul de președinte al CSM s-ar vacanta. Procurorul Nicolae-Andrei Solomon, desemnat de Secţia pentru procurori a CSM drept candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, ar putea fi propus de plen ca președinte de facto, delegarea fiind singura soluție prevăzută de lege, care nu prevede însă și interimatul, au declarat pentru HotNews.ro surse din CSM . S-ar urmări astfel amânarea alegerii președintelui și o forțare a legii pentru a desemna tot un membru CSM care a mai ocupat funcția. Aceasta, deși Constituția prevede: "Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit" dintre cei 9 judecători și 5 procurori aleși în CSM.

Alegerile din CSM au loc pe fondul scandalului legat de excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileț, printr-o decizie a Secției pentru judecători, care poate fi atacată la instanța supremă. În aceeași ședință, CSM a sancționat disciplinar cinci judecători de la Curtea de Apel Constanța care au judecat dosare cu nume grele și au criticat modificările aduse de CSM legilor justiției.

Plecată la CSM de la Curtea de Apel Cluj, Andrea Annamaria Chiș - considerată unul dintre magistrații reformiști - este judecător de peste 25 de ani, membru al Consiliului Superior al Magistraturii și lector universitar dr. la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, potrivit juridice.ro . A scris și a coordonat proiectul TAEJ – Transparență, Accesibilitate și Educație Juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, având ca și componente comunicarea interprofesională offline și online, precum și cu celelalte puteri ale statului și mass-media. Este membru al board-ului Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare (RECJ).

În proiectul de candidatură pentru funcția de președinte al CSM, judecătoarea Andrea Chiș vorbește indirect despre surpriza care s-ar pregăti pentru alegerile de joi:

• "Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este tradițional un judecător, deși Constituția și legea sa de organizare și funcționare permit și unui procuror să exercite această funcție. Dintre cei 9 judecători aleși ce pot fi președinți, am rămas patru posibili candidați, dintre care anul acesta am ales să candidăm doi.
• Este foarte importantă persoana celui care va conduce consiliul în ultimul an, pentru că este cel care va prezenta nu doar bilanțul ultimului an, ci și cel al întregului mandat de 6 ani al Consiliului Superior al Magistraturii.
• Mai important, însă, este să fie ales un președinte judecător dintre cei doi care au candidat. Suntem patru judecători care mai putem ocupa această funcție, din care am candidat doi.
• Orice soluție alta decât desemnarea uneia dintre noi de către Secția de judecători ar fi privită cu suspiciune, ar duce la un blocaj și o amplificare a conflictelor interne ce au erodat în substanță și ca imagine instituția.
• Cu siguranță, ar scădea inacceptabil de mult și încrederea în consiliu, aflată oricum la cote de avarie. Aceasta ar facilita și o posibilă revizuire constituțională a atribuțiilor acestui organ.
• Dacă tot s-ar ajunge acolo, poate nu ar fi de neglijat modificarea desemnării președintelui, poate prin tragere la sorți, pentru a evita formarea unor politici instituționale incongruente".

Ea mai spune că ultimul an al actualului CSM presupune finalizarea tuturor proiectelor consiliului, inclusiv a celor cu finanțare externă și e nevoie de un efort susținut nu doar pentru a le duce la bun sfârșit, dar și pentru a convinge viitorul consiliu și colegii magistrați de valoarea lor, pentru ca ele să fie implementate, continuate, dezvoltate:

• "Ce lăsăm după noi contează, nu doar pentru egourile noastre, ci pentru un bine mai presus de noi, acela al sistemului judiciar și al celor pe care acesta îi deservește.
• Alegerea viitorului președinte va atârna greu în capacitatea consiliului de a reclădi încrederea în instituția pe care o reprezentăm cu toții. Persoana sa va avea un impact major asupra valorilor și principiilor ce caracterizează activitatea consiliului. Ultima impresie contează. Să alegem, așadar, cu grijă!".

• "Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție va fi desființată până în data de 31 martie 2022, conform programului actual de guvernare, ținându-se seama de Decizia CJUE din 18 mai 2021. Este nevoie să se țină seama de nevoia unor garanții cerute de unii colegii judecători.
• Au fost propuse mai multe soluții. Este nevoie de una care să nu obstrucționeze lupta împotriva corupției, nici a celei din interiorul sistemului judiciar, nici a celei din alte medii".

• "Se impune și o reformă a Inspecției Judiciare, inclusiv ținându-se seama de separarea carierelor, poate chiar prin crearea unor inspecții separate pentru judecători și procurori, prin diminuarea rolului șefului instituției în sensul trecerii atribuțiilor de adoptare a regulamentelor și de numire a inspectorilor în competența CSM prin secțiile sale.
• E nevoie de o transparentizare a activității Inspecției Judiciare, prin publicarea soluțiilor de clasare și de respingere a sesizărilor disciplinare, în vederea asigurării unei practici unitare și responsabilizării inspectorilor judiciari. E de gândit dacă e necesară confirmarea sau infirmarea soluțiilor inspectorilor de un inspector șef, inspectorii la rândul lor fiind magistrați independenți, unii judecători.
• În Programul de guvernare există o secțiune distinctă referitoare la necesitatea reformării Inspecției Judiciare, ceea ce denotă că inclusiv factorul politic a realizat că e nevoie ca această instituție „să ofere garanții sporite de independență, imparțialitate și profesionalism, în acord cu decizia CJUE și cu luarea în considerare a recomandărilor din rapoartele MCV.
  
  
• CSM trebuie să se implice activ în dialogul cu ministrul justiției și cu Parlamentul, prin comisiile de specialitate, pentru a propune, în acord cu nevoile sistemului judiciar, modalitățile concrete privind modificările instituționale ce se impun".

• "În vederea asigurării independenței judecătorilor și procurorilor, a creșterii încrederii în consiliu, a transparentizării activității acestuia și a asumării răspunderii membrilor, soluțiile în materie disciplinară pronunțate de secțiile consiliului e nevoie să fie motivate odată cu pronunțarea în cazul admiterii acțiunii disciplinare cu consecința aplicării unor sancțiuni, după modelul hotărârilor pronunțate în materie penală. Răspunderea disciplinară este una apropiată de cea penală, având o influență covârșitoare asupra carierei și eficienței activității magistratului.
• În toate situațiile, minutele publicate trebuie să conțină structura votului, cu indicarea nominală a celor care au fost în majoritate și minoritate. Hotărârile secțiilor în materie disciplinară se adoptă după modelul hotărârilor judecătorești, iar asumarea soluției este de esența activității magistratului".

Cine este Gabriela Baltag / Proiectul său de candidatură

Judecătoarea Gabriela Baltag a condus Asociaţia Magistraţilor din România și este una dintre cele mai vocale voci din CSM, cu un discurs anti-DNA și servicii secrete.

La ședința din 2020 în care CSM și-a prezentat bilanțul, judecătoarea Baltag i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să nu mai politizeze justiţia.

• ”Din păcate, obiceiul dumneavoastră de a face politică în CSM este evident. Aş vrea să vă adresez o rugăminte care vine din partea mea şi nu numai a mea, a multor magistraţi ai acestei ţări. Vă adresez rugămintea, poate măcar la finalul mandatului nostru nu veţi mai aduce dezbinare în această instituţie, pentru că suntem suficient de dezbinaţi.
• Ştiu că sunteţi un creştin. Vă văd de multe ori la televizor duminica. Ştiţi şi dumneavoastră, cu siguranţă, că la sfârşitul vieţii nu dăm socoteală pentru cât am urât, ci pentru cât am iubit şi iertat, domnule preşedinte. E foarte important acest lucru”, a spus judecătoarea Gabriela Baltag, după ce Klaus Iohannis a atacat majoritatea parlamentară formată din PSD, afirmând că acesta este principalul motiv pentru care nu s-a reușit repararea legilor justiției modificate de PSD.

De asemenea, Baltag i-a cerut preşedintelui să spună cum se raportează la prezenţa serviciilor în justiţie:

• ”Dacă tot sunteţi oaspetele nostru, musafir cum spuneţi dumneavoastră, aş vrea să nu lăsăm să treacă această zi fără să spuneţi colegilor noştri şi societăţii căreia vă adresaţi, cum vă raportaţi dumneavoastră la posibilitatea de a fi din nou pe val în justiţie serviciile de informaţii, indiferent de numele lor.
• Ştiu că v-am auzit în octombrie vorbind despre faptul că nu veţi agrea acest lucru, dar să nu uităm, domnule preşedinte, că în septembrie aţi dat un vot în CSAT pe această problemă şi nu îmi explic dacă va exista o hotărâre de retractare faţă de viziunea dumneavoastră din octombrie. M-aş bucura dacă aş afla răspunsul la această problemă, eu şi cei care sunt bineînţeles preocupaţi de posibilitatea implicării serviciilor secrete în actul de justiţie".

• "Pentru noul Mecanism european privind statul de drept, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să dezvolte un dialog permanent cu Comisia și autoritățile statului cu responsabilități în domeniu pentru a se asigura că există o informare și înțelegere corectă și exactă de către reprezentanții Comisiei Europene cu privire la situația existentă în sistemul judiciar românesc, rapoartele de țară cuprinzând mențiuni neadevărate nemaiputând în niciun mod să fie acceptate, tolerate".