ATUNCI ŞI ACUM: Biserica Colţea
Situată în centrul Capitalei, pe Bd. I.C. Brătianu nr. 1, Biserica Colţea reprezintă un important punct de reper pentru turişti, credincioşi şi pelerini. Cu o istorie de peste 300 de ani şi o arhitectură specială, adăpostind valori ale patrimoniului artistic naţional, Biserica Colţea este o mărturie vie a trecutului şi o valoare inestimabilă a prezentului.
Sfinţii ocrotitori ai Bisericii Colţea sunt Sfinţii Trei Ierarhi şi Sfânta Cuvioasă Parascheva. În incinta bisericii se află la închinare o parte din Moaştele Sfintei Muceniţe Ecaterina din Sinai (25 noiembrie), precum şi una dintre icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, de pe teritoriul României, conform site-ului https://www.bisericacoltea.ro/ .
Biserica se află în patrimoniul Parohiei Colţea, unitate de cult arondată Protoieriei Sectorului 3 din Capitală. Este singura construcţie care care mai aminteşte astăzi de mănăstirea-spital cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi (Trisfetitele), ctitoria spătarului Mihail Cantacuzino, ansamblu edilitar de referinţă pentru începutul secolului al XVIII-lea.
Edificiul monumental formează, împreună cu clădirea Spitalului Clinic Colţea, un ansamblu arhitectonic unitar, străjuit de statuia fondatorului comun, spătarul Mihail Cantacuzino, realizată în marmură de Carrara de Karl Stork şi dezvelită în anul 1730, ansamblu care constituie o parte însemnată a peisajului citadin în plin centru al Capitalei.
Deşi poate fi considerată ctitoria cea mai importantă a spătarului Mihail Cantacuzino, biserica poartă şi astăzi numele clucerului Colţea Doicescu, boier din Doiceşti - Ialomiţa, cu atribuţii la curtea domnească. Acesta a purtat de grijă ctitoriei fratelui său, slugerul Udrea Doicescu, ucis în anul 1655 în răscoala seimenilor, mica biserică cu hramul Sfânta Muceniţă Parascheva din Roma (prăznuită de Biserica Ortodoxă la 26 iulie), ale cărei fundaţii, scoase la lumină de recentele cercetări arheologice, pot fi observate astăzi în curtea bisericii Colţea, lângă peretele sudic al locaşului de cult, precizează site-ul https://www.bisericacoltea.ro/ .
Biserica aceasta din lemn, construită la jumătatea secolului al XVII-lea (probabil în 1641-1642) pe o fundaţie de piatră şi cărămidă, atestată documentar la 10 februarie 1658, a fost închinată de către Colţea Doicescu, la sfârşitul vieţii, Mitropoliei Ungrovlahiei. Mahalaua a luat numele clucerului Colţea Doicescu, care a avut proprietăţi aici, nume care s-a păstrat până astăzi în toponimia locului: Strada Colţei, Biserica Colţea, Spitalul Colţea, Biserica Sf. Ilie - Hanul Colţei.
Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, Mihail Cantacuzino (1640-1716), fiul marelui postelnic Constantin Cantacuzino, a cumpărat, cu acordul urmaşilor lui Colţea şi al Mitropolitului Teodosie, biserica şi terenul din jurul ei, pentru a construi cea mai importantă dintre ctitoriile sale: mănăstirea cu hramul Sfinţilor Trei Ierarhi şi al Sfintei Cuvioase Parascheva, în incinta căreia a înfiinţat primul aşezământ spitalicesc din Ţara Românească.
Ansamblul mănăstiresc de la Colţea, construit între anii 1698-1714, cuprindea: biserica mare - în centru - singurul edificiu care a rezistat până astăzi, trei paraclise dispuse simetric pe laturile de est, nord şi sud ale bisericii, spitalul, inaugurat la 14 decembrie 1704, dar finalizat în 1706 (modern, după model occidental), casa pentru arhiereu, spiţeria, casa pentru chirurg, casa pentru arhiereu străin, chiliile şi alte încăperi cu diferite destinaţii. Clădirile mănăstirii formau o incintă patrulateră în jurul bisericii centrale, aşa cum se mai păstrează fragmentar la Mănăstirea Antim, intrarea făcându-se prin arcada clopotniţei impresionante, cunoscute sub numele "Turnul Colţei", edificiu monumental, cu o înălţime de peste 40 de metri, cu care s-a încheiat construcţia ansamblului mănăstirii, notează site-ul https://www.bisericacoltea.ro/ .
Poza 1 - Biserica Colţea, 1995 / SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO/ARHIVA
Poza 2 - Biserica Colţea din Capitală, 2022 / ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Construită probabil la sfârşitul secolului al XVII-lea şi atestată documentar pentru prima dată la 18 octombrie 1702 de o carte patriarhală, biserica Colţea i-a primit ca ocrotitori pe Sfinţii Trei Ierarhi şi pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Pictura interioară şi exterioară a sfântului locaş a fost realizată în frescă şi atribuită lui Pârvu Mutu. La 27 februarie 1739, clădirile de la Colţea, inclusiv biserica mare, au ars, acoperişul şi interiorul lor fiind refăcute în acelaşi an. În anul 1770, logofătul Necula Măinescu adaugă bisericii un mic pridvor în faţa celui original.
Cutremurele din 1802, 1829 şi 1838 au avariat biserica, aceasta fiind reparată în anul 1841 de către antreprenorul Conrad Schwink, după planurile arhitectului Faiser, şi repictată la interior în anul 1871, de către Gheorghe Tattarescu. Cu ocazia acestei restaurări, cele două turle ale bisericii nu au mai fost reconstruite. Începând cu anul 1895, au fost desfăşurate noi lucrări de reparaţii supravegheate de către arhitectul Gheorghe Mandrea, prilej cu care a fost înlăturat pridvorul suplimentar adăugat în 1770 şi au fost montate între coloanele bisericii fleuroane de piatră, provenind de la Turnul Colţei, demolat în anul 1888. În perioada 1938-1941, prin grija Eforiei Spitalelor Civile şi sub coordonarea prof. arh. Horia Teodoru, a fost reconstruit turnul - clopotniţă de pe pronaos. Locaşul de cult a suportat lucrări de reparaţii şi după bombardamentele din 1944, care au afectat în special latura nordică, menţionează site-ul amintit.
Deşi a existat un proiect de restaurare, în urma cutremurului din 4 martie 1977, biserica Colţea a fost abandonată şi închisă, în anul 1986.
În anul 1998, au fost reluate lucrările de consolidare a locaşului de cult. Odată cu desfacerea învelitorii şi degajarea podului de moloz, a fost descoperit tamburul turlei de pe naos, cu pictura originară, în frescă, aparţinând lui Pârvu Mutu.
În perioada 2001-2005, biserica a beneficiat de ample lucrări de consolidare, remodelare volumetrică şi restaurare, în baza unui proiect de arhitectură realizat de arh. Constanţa Carp şi a proiectului de rezistenţă al ing. Laurenţiu-Tudor Spoială, expert în structuri istorice. Pictura interioară a fost refăcută de pictorul restaurator Gheorghe Nicolae-Jack. În curtea bisericii Colţea au fost desfăşurate, sub coordonarea prof. Gheorghe Mănucu - Adameşteanu, săpături arheologice, în două campanii: 2006 şi 2008. Acestea au adus la lumină, pe lângă fundaţiile vechii biserici, 127 de morminte medievale, însoţite de numeroase articole numismatice şi de podoabă, contribuţii deosebit de importante pentru istoria Bucureştilor, mai precizează site-ul https://www.bisericacoltea.ro/ . AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactori Arhiva Foto: Florin Vlădescu, Mihaela Tufega; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
