Comisarul.ro începe de astăzi să devoaleze o parte din cangrena care încă macină activitatea procurorilor anticorupţie. Este vorba despre personaje care nu dau doi bani nici pe România, nici pe demnitatea de a fi român. Conexiunile noastre în această zonă ne atrag atenţia că în sistemul anticorupţie se dă o bătălie pe viaţă şi pe moarte pentru ca întregul eşafodaj să nu se prăbuşească asemeni unui castel de nisip. Aşteptarea societăţii româneşti este enormă. Iar încrederea în DNA a atins niveluri record. Cu toate acestea, miza ca DNA, activitatea procurorilor din cadrul acestei instituţii, să fie compromisă este prima pe agenda actualilor lideri PSD. Membrii de vază ai acestui partid vor fi, în continuare, în centrul scandalurilor de corupţie. Faptul că au ajuns să folosească nişte kamikaze pentru a fura documente din Ministerul de Interne arată cât de mare este miza şi cât de mare este presiunea care se face asupra celor promovaţi eminamente politic şi personal. Pentru a răspunde la comenzi.

Compromiterea Dosarului EADS

În cazul celor doi kamikaze este vorba de solicitări de documente ale DNA, între care contractul cadru EADS, actele adiționale, notele de fundamentare la acestea. De asemenea, solicitări despre responsabilii cu drept de semnătură pe aceste acte.

Surse din cadrul Ministerului Afacerilor Interne spun că Ingrid Popa-Mocanu ar fi copiat, între altele, solicitările și notele DNA ajunse la Interne în cadrul instrumentării dosarului penal "EADS - securizarea frontierelor". Aceste informații secrete ale DNA ar fi ajuns la suspecți prin secretarul general adjunct, Mihai Șova. Informațiile nu au fost confirmate de DNA, care au transmis că nu se pot face publice alte informații din dosar.

Vă mai aduceţi aminte de Fişcuci?

La sfârşitul lui septembrie, anul trecut, procurorii DNA au intrat în forţă peste doi dintre asociaţii, în fapt interpuşii, lui Liviu Dragnea. Marian Fişcuci şi Adrian Simionescu. Pe un dosar care nu prea avea legătură cu activitatea DNA. Şi ştiţi de ce? Pentru că la DIICOT, deşi au avut sesizarea şi toate datele pe tavă, nu s-a mişcat un deget. Atunci, persoana care a furnizat datele s-a adresat DNA. Asta a fost picătura care a umplut paharul. În mediile avizate aceste lucruri se ştiu. Aşa cum se ştiu şi complicităţile. De aceea a fost nevoie de intervenţia în forţă a şefei DNA în CSM pentru a se schimba încadrarea avizului pentru Alina Bica. Pentru că pesediştii o cam salvaseră. Nu spune prostii Vanghelie când insistă pe relaţia privilegiată dintre Bica şi Dragnea.

Nu întâmplător promovăm dosarul cu sexul la PSD

Tot DIICOT a instrumentat şi dosarul prostituatelor de lux pentru liderici din PSD. Vă daţi seama ce scârbos este Bănicioiu, cocoţat de Ponta ditamai ministru al sănătăţii, dacă a rămas şi acum celebru pentru că două fete din Oradea au refuzat, de silă, să facă sex cu el? La Grand Rin se afla un adevărat bordel. Iar datele deţinute de procurorii DIICOT, dacă nu au fost distruse de prieteni binevoitori, sunt incredibile. Au fost ani de mare, extremă destrăbălare, la Rin. Dar mai ales în PSD. Perioadă care coincide cu preşedinţia lui Ponta la TSD. Vă daţi seama unde se ajunsese dacă la concursurile de Miss pe organizaţie câştigau fetele de consumaţie? Fotografiile şi filmuleţele care sunt publice, pe internet, arată ce se întâmpla. Însă acest dosar a fost pus pe linie moartă. Iar Ponta nu a mai figurat în rechizitoriu când dosarul, bine periat şi la date şi la încadrări, a ajuns în instanţă. Redeschiderea lui ar însemna o adevărată bombă vârâtă în chiloţii lui Ponta.

Codruţ Olaru, un personaj de fundal. Un fundal tenebros şi corupt

Poate vă întrebaţi cum au fost posibile multe dintre aceste fapte. Astăzi vă vom prezenta un personaj prea puţin cunoscut. Dar care stă acum priponit în funcţia de adjunct la Parchetul General. Şi este chiar fostul şef al DIICOT. În locul lui a fost numită Alina Bica.  Olaru a cerut CSM să ii aprobe continuarea activităţii într-o funcţie de execuţie din PÎCCJ după expirarea mandatului de adjunct al Procurorului General. Solicitarea lui Olaru vine cu aproape 2 ani înainte de terminarea mandatului. Chiar aşa de groasă o fi?

Acesta a fost numit în funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2007, la vârsta de 37 de ani, normal, la propunerea ministrului Justiţiei, Monica Luisa Macovei, în urma unei preselecţii organizate de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi.

Anterior, în anii 1996-1999, Olaru a lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, iar în 2000 a fost numit prim-procuror al acestei unităţi de parchet. În anul 2002 a fost promovat procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, iar în 2003 s-a transferat în cadrul Biroului Teritorial Bacău al DIICOT. În anul 2006, sub ministeriatul Monicăi Macovei, este numit procuror şef al Serviciului Teritorial Bacău al DIICOT, dar, sub conducerea sa, această structură teritorială nu s-a remarcat cu niciun rechizitoriu de răsunet la bilanţul anual.

Curios este faptul că procurorul Codruţ Olaru a fost numit în fruntea DIICOT fără ca procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul Justiţiei, Monica Luisa Macovei, şi preşedintele Traian Băsescu să ţină cont de mapa sa profesională, din care rezulta că a fost implicat într-o serie de scandaluri şi că a fost subiectul unor acuzaţii grave venite din partea unor subalterni sau şefi ierarhici, privind săvârşirea unor fapte de abuz în serviciu, trafic de influenţă şi favorizarea infractorului, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău. Concret, actualul şef al DIICOT a fost acuzat că, în anul 2001, ar fi încercat să-l determine pe prim-procurorul adjunct Gabriela Burcă să-i scape de starea de arest pe membrii unei reţele care a falsificat 15.000 de cupoane agricole şi 29.500 de timbre de marcaj utilizate de mafia alcoolului din Moldova, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste 2 milioane de euro, care au fost trimişi în judecată în stare de arest în dosarul nr. 672/P/2000 (cunoscut sub numele "dosarul interlopilor Niki-Tonio-Duţu-Laloi-Bulgaru").

Conţinutul referatului cu nr. 610/VI/14/2001 din 28 februarie 2001, întocmit şi semnat de către prim-procurorul adjunct de atunci al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, Gabriela Burcă, este elocvent în acest sens în ceea ce priveşte mapa profesională a procurorului Codruţ Olaru: „Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, nr.610/VI/14/2001. Referat - 28 februarie 2001. Burcă Gabriela, prim-procuror adjunct: Din anul 1998, lucrez în sectorul judiciar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, iar din data de 8 noiembrie 1998 am fost numită în funcţia de prim procuror adjunct. În condiţiile unui volum foarte mare de activitate, în cadrul conducerii s-a stabilit împărţirea sarcinilor în aşa fel înât eu mă ocupam în întregime de sectorul judiciar, prin aceasta înţelegându-se şi semnarea întregii corespondenţe, planificarea serviciilor pe unitate şi planificarea procurorilor. Fără vreo discuţie prealabilă, de circa două luni, domnul Codruţ Olaru, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău a început să modifice planificările făcute de mine, treptat ajungându-se în situaţia în care am constatat că atunci când voiam să fac planificările ele erau deja făcute de domnul Olaru (...), din aceste planificări el excluzându-l pe procurorul Cristi Ursulescu, deşi acesta are în lucru dosare. Am întocmit prezentul referat în urma discuţiei purtate în şedinţa de analiză din data de 23 februarie 2001. În data de 22 februarie 2001, am declarat recurs împotriva încheierii de şedinţă din dosarul nr.1412/2001 al Judecătoriei Bacău, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a interzicerii de a nu părăsi localitatea a inculpaţilor Mitoiu Antonio şi Ştefan Adrian, arestaţi de Parchetul Judeţean Bacău pentru art. 215, art. 282, art. 283 şi art. 285 C.P. În aceeaşi zi, domnul Codruţ Olaru a venit la mine în birou, întrebându-mă de ce nu l-am anunţat că am promovat recurs, reproşându-mi că fac asemenea gafe în timpul controlului de fond, afirmând că îl rugase cineva de la Curte şi că-i promisese, şi nu ştie ce să raspundă când îl va întreba. În final m-a întrebat ce mai putem face, iar eu i-am răspuns, cum era şi normal, că nu-mi rămâne altceva de făcut decât să motivez recursul. În ziua de vineri, 23 februarie 2001, domnul Olaru Codruţ, foarte agitat şi supărat, mi-a reproşat că am declarat recurs în dosarul sus-menţionat fără să-i spun, că i-am stricat relaţiile cu judecătorii, că a promis cuiva de la Curtea de Apel că nu va declara recurs şi că acum nu mai ştie ce să-i spună acelei persoane şi că, oricum, recursul ar fi fost declarat şi ar fi fost respins, iar eu ar fi trebuit să aştept ziua de vineri, să discutăm şi abia apoi să declarăm recurs. Precizez că am declarat acest recurs după ce am văzut soluţia din dosarul Judecătoriei, la fel ca în alte cauze cu arestaţi, întrucât, atunci când am aşteptat până în ultima zi de recurs, inculpaţii erau deja puşi în stare de libertate, iar judecătorii ne reproşau că am aşteptat atât. (...) Comportamentul domnului Olaru Codruţ a creat disensiuni în cadrul unităţii, toată discuţia purtându-se de faţă cu ceilalţi procurori".

Totodată, redăm şi conţinutul adresei nr.776/VI/4/2001 din 5 martie 2001 întocmite şi semnate de prim-procurorul de atunci al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Valeriu Macovei, aflată de asemenea în mapa profesională a procurorului Codruţ Olaru: "Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Nr.776/VI/4/2001 - 5 martie 2001. Catre Procurorul General al PCA Bacau, Vasile Alixandri:
- este necesară o notă explicativă din partea domnului prim procuror Codruţ Olaru cu privire la cele petrecute şi de ce nu a informat conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău în legatură cu soluţia instanţei, măsura arestării preventive a celor doi inculpaţi fiind luată de PT Bacău, care a soluţionat şi dosarul cu rechizitoriu;
- din referat rezultă că atmosfera din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău este proastă, drept pentru care cerem explicaţii cu privire la modalitatea în care înţelege domnul Codruţ Olaru să conducă o unitate cu un mare volum de activitate în aceste condiţii (...). Prim-procuror Valeriu Macovei".

Olaru nu a fost ocolit de management precar nici la DNA, în calitate de procuror şef al DIICOT, el fiind bănuit că ar fi dosit stenogramele discuţiei dintre generalul Constantin Degeratu consilier pe probleme de apărare de siguranţă şi apărare naţională a lui Traian Băsescu şi inculpatul arestat Omar Hayssam din sediul Parchetului General privind două dosare strict secrete de importanţă deosebită, referitoare la Omar Hayssam, Viktor Bout şi traficul internaţional de armament (628/D/P/2005 şi 121/D/P/2007).

Iar lista „minunilor” procurorului şef al DIICOT este una lungă, cele ce urmează fiind doar o spicuire de pe diverse site-uri, bloguri şi articole de presă.

Fostul procuror şef adjunct al DIICOT Angela Ciurea i-a acuzat în noiembrie 2009 pe procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, şi pe procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, că i-au cerut „să lase mai moale" ancheta în dosarul privatizărilor strategice.

Procurorul şef Codruţ Olaru ridică mari semne de întrebare şi pentru că DIICOT nu s-a sesizat şi nu a instrumentat dosare cu privire la contrabanda şi corupţia generalizate din vămile României, în condiţiile în care aceste infracţiuni comise în regim de crimă organizată ar fi fost în primul rând de competenţa sa, nu a DNA. Suspiciunile sunt întărite de relaţia sa apropiată cu preşedintele ANAF, Sorin Blejnar.

În vara anului 2008, procurorul şef Codruţ Olaru a fost implicat într-un accident de circulaţie cu maşina Parchetului General, iar anterior a fost implicat într-un accident de vânătoare, în care era să fie împuşcat de fostul primar al municipiului Bacău, Dumitru Sechelariu.

Distribuie Distribuie Comentarii