Cele 6 lovituri pregătite de PSD pentru Laura Codruța Kovesi
Soarta dosarelor de corupție se află pe masa Comisiei Juridice de la Camera Deputaților, unde s-au strâns, în procedură, toate modificările pe care PSD și aliații săi din Parlament le aduc Codurilor Penale și legii Integrității.
Sunt 6 modificări esențiale pentru care în Parlament au venit de două ori în ultimele două săptămâni ambasadorii statelor occidentale, îngrijorate de piedicile puse luptei anti-corupție. Cele 6 proiecte au fost scoase în liniște de pe ordinea de zi a Comisiei din această săptămână, însă repetarea celebrului episod „Marțea Neagră” – când aceeași comisie juridică a modificat în toiul nopții Codul penal, este oricând posibilă.
Iată care sunt cele 6 proiecte:
1. Introducerea arestului sever
– CE PREVEDE: Introduce o nouă categorie de arest – arestul sever + statuează că nicio persoană să nu mai poată fi arestată dacă nu a comis infracțiuni cu violență sau dacă nu încearcă să se sustragă urmăririi penale
– PL-x nr. 406/2015 – Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală
– Inițiator: Șerban Nicolae
– Stadiu: adoptată de Senat (tacit, 11 mai 2015), trimisă pentru raport la Comisia Juridică a Camerei Deputaților (termen amendamente: 22 mai, termen raport: 3 iunie).
– Propunere modificare:
“1. La articolul 202 alineatul (4), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:
d) arestarea preventivă, în una din următoarele forme:
i) arestul la domiciliu
ii)arestul sever
2. La Art. 208, dupa alineatul (4) se introduc doua alineate noi, (5) si (6), avand urmatorul cuprins:
<(5) – Inculpatul fata de care s-a dispus una din masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. a), d) si e) nu este incatusat in nicio imprejurare, cu exceptia celor cercetati pentru infractiuni comise prin acte de violenta, a celor care s-au sustras urmaririi penale, precum si a inculpatilor care s-au opus masurii dispuse.
– ARTICOLUL ÎN VIGOARE:
o Art. 202, alin.4, lit.d, legea 135/2010: Art. 202 – Scopul, conditiile generale de aplicare si categoriile masurilor preventive (4) Masurile preventive sunt: a) retinerea; b) controlul judiciar; c) controlul judiciar pe cautiune; d) arestul la domiciliu; e) arestarea preventiva.
2. Arestarea preventiva, doar cu „indicii temeinice”
– CE PREVEDE: Arestarea preventivă să nu mai poată fi făcută pe baza suspiciunilor rezonabile, ci exclusiv pe baza indiciilor temeinice
– PL-x nr. 409/2015 – Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală
– Inițiator: Guvernul (amendamentul cu eliminarea suspiciunii rezonabile îi aparține Cristianei Anghel, lui Ioan Chelaru și Ovidiu Donțu)
– Stadiu: adoptat de Senat (vot secret, 88 pentru, 20 împotrivă, 11 mai 2015), trimisă Comisiei Juridice a Camerei Deputaților (termen amendamente 22 mai, termen raport: 3 iunie)
– Propunere modificare:
o Dupa punctul 1 al articolului II se introduce un nou punct, 1.1, cu urmatorul cuprins:
§ „Alineatul 1 al articolului 202 se modifica si va avea urmatorul cuprins: (1)Masurile preventive pot fi dispuse daca din probe rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni”.
– ARTICOLUL ÎN VIGOARE:
o Art. 202, alin. 1, legea 135/2010: Art. 202 – Scopul, conditiile generale de aplicare si categoriile masurilor preventive (1) Masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni.
3. Dezincriminarea conflictului de interese
– CE PREVEDE: Dezincriminarea conflictului de interese, decare ar putea beneficia o serie de baroni locali dar si parlamentarii care si-au angajat rudele la cabinetele de senatori sau deputati.
– PL-x nr. 333/2015 – Proiect de Lege pentru modificarea art.301 şi art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal
– Inițiatori: Ciprian Nica, Victor Roman, Marton Arpad, Aurelian Ionescu, Ion Marocico
– Stadiu: adoptat de Senat (tacit, 30 martie 2015), trimis la Comisia Juridică a Camerei Deputaților – termen raport: 16 aprilie 2015 (discutat în comisia juridică pentru prima oară pe 26 mai, amânat pt 9 iunie)
– Propunere modificare:
o La articolul 301, titlul si alineatul (2) vor avea urmatorul cuprins:
„Art.301 – Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazurile in care actul sau decizia se refera la urmatoarele situatii:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) ocuparea de catre o persoana a unei functii indiferent in ce modalitate si sub ce forma se realizeaza aceasta;
c) exercitarea atributiilor de serviciu privind acordarea de catre subalterni a drepturilor legale a acestora.”
o La articolul 308, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
Art.308 – (1) Dispozitiile art.289 – 292, art.295, art.297 – 300 și art.304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art.175 alin.(2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.
– ARTICOLUL ÎN VIGOARE:
o Art. 301 Conflictul de interese
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.
o Art. 308 Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane
(1)Dispozitiile art. 289 – 292, 297 – 301 privitoare la functionarii publici se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute in art. 175 alin.(2) sau in cadrul oricarei persoane juridice.
(2) In acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime
4. “Amendamentul cenzurii”
– CE PREVEDE: prevede pedepsirea cu până la trei ani de închisoare a persoanelor care dezvăluie informaţii din dosarele penale
– PL-x nr. 473/2014 – Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal
– Inițiator: Șerban Nicolae
– Stadiu: adoptat de Senat (tacit, 30 septembrie 2014), trimis la Comisia Juridică a Camerei Deputaților (termen amendamente: 16 octombrie 2014, termen raport: 23 octombrie 2014) – în sertar la Comisia Juridică
– Propunere modificare:
o Art. 277 se modifică și va avea următorul cuprins: (3)”Dezvaluirea de informatii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauza penala aflata in curs de cercetare, se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la trei ani. Daca fapta este savarsita de un judecator sau de un reprezentant al organului de urmarire penala, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 5 ani.
– ARTICOLUL ÎN VIGOARE:
o Art. 277 Compromiterea intereselor justitiei – (3) Dezvaluirea, fara drept, de informatii dintr-o cauza penala, de catre un martor, expert sau interpret, atunci cand aceasta interdictie este impusa de legea de procedura penala, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.
5. Modificare lege ANI 1 – Cristiana Anghel
– CE PREVEDE: Demnitarii condamnați pentru incompatibilitate să nu mai poată ocupa funcția publică în care au fost găsiți incompatibili
– Pl-x nr. 309/2015 – propunere legislativă pentru modificarea alin.(2) al art.25 din legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea agenţiei naţionale de integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative
– Inițiator: Cristiana Anghel
– Stadiu: adoptat de Camera Deputaților (tacit, 8 mai 2015). Adoptare tacită cu semnl întrebării, rămâne să se clarifice situația. Potrivit stenogramei ședinței BP al C. Dep de miercuri 13 mai, nu C. Dep este primă camere, ci Senatul. Nicolicea a propus ca în acest caz să se constate că a trecut tacit de Senat, ceea ce ar însemna că legea ar ajunge și ea în comisia juridică a Camerei Deputaților (alături de cele trei legi de mai sus).
– Propunere modificare:
o Art. 25, alin2 se modifică și va avea următorul cuprins: Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor acestei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă nu mai poate ocupa aceeași funcție care a generat starea de incompatibilitate ori existența conflictului de interese pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.
– ARTICOL ÎN VIGOARE: vezi mai jos
6. Modificare lege ANI 2 – Ciprian Nica, Eugen Nicolicea
– CE PREVEDE: Demnitarii condamnați pentru incompatibilitate să nu mai poată ocupa aceeași funcție publică, dar oricare alta obținută prin alegeri
– Pl-x nr. 310/2015, Propunere legislativă pentru modificarea art.25 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative
– Inițiatori: Ciprian Nica, Eugen Nicolicea, Luminița Adam, Daniel Florea, Cosmin Necula, , Victor Roman, Niculae Mircovici, Karoly Kerekes, Marton Arpad
– Stadiu: adoptat de Camera Deputaților (tacit, 8 mai 2015) – situație identică cu precedenta
– Propunere modificare:
o Art. 25, alin2 se modifică și va avea următorul cuprins:
§ Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor acestei legi, cu excepția celor ocupate în urma unor alegeri, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării mandatului, fiind incompatibilă pe o perioadă de 3 ani cu funcțiile susmenționate.
§ La art. 25, după alin. (2) se introduc trei noi alineate, alin. (21) și alin. (22) cu următorul cuprins:
· (21) Dacă persoana a ocupat funcția de primar, viceprimar sau consilier local nu mai poate ocupa niciuna dintre aceste funcții pe o perioadă de 3 ani de la încetarea manadtului, fiind incompatibilă cu aceste funcții
· (22) Dacă persoana a ocupat funcția de președinte al consiliului județean, vicepreședinte al consiliului județean sau consilier județean nu mai poate ocupa niciuna dintre aceste funcții pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, fiind incompatibilă cu acetse funcții
· (23) Dacă persoana a ocupat funcția de deputat, senator sau parlamentar european nu mai poate ocupa niciuna dintre aceste funcții pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, fiind incompatibilă cu aceste funcții
– ARTICOLUL ÎN VIGOARE (art. 25, alin 2, legea 176/2010):
– (2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unei stări de incompatibilitate. SURSA BN 24.ro .
