Kovesi, după decizia CEDO: Nu am cerut despăgubiri bănești pentru că erau plătite din buzunarele românilor
Kovesi, după decizia CEDO: Nu am cerut despăgubiri bănești pentru că erau plătite din buzunarele românilor.
Fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi, susține, într-o declarație transmisă redacției G4Media.ro , că decizia CEDO care condamnă statul român în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 2018 în urma unei decizii CCR ”consolidează statutul tuturor magistraților din Europa și îi apără de ingerințe politice discreționare din partea reprezentanților altor puteri”. Kovesi mai arată că nu a solicitat despăgubiri bănești din partea statului român deoarece a considerat că o decizie CEDO este suficientă ca remediu și pentru că ”nu doream ca o potențială compensație să fie plătită din bugetul de stat, implicit din banii românilor”.
Redăm mai jos integral reacția Laurei Codruța Kovesi după decizia CEDO:
”Această decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) clarifică, în primul rând, o chestiune de principiu legată de independența procurorilor și, implicit, a sistemului judiciar, dar mai sunt și alte lucruri pe care le lămurește.
Decizia Curții Constituționale a României cu privire la revocarea din funcția de procuror-șef al DNA a atribuit o putere discreționară ministrului justiției de a revoca un procuror cu funcție de conducere, fiind anulată în acest fel orice protecție a magistraților contra arbitrariului deciziilor politice, iar, pe de altă parte, a înlăturat posibilitatea atacării efective a unei decizii de revocare, deși aceasta afectează un drept fundamental al persoanei.
Atunci când am introdus acțiunea la CEDO am declarat că ”doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicării unei astfel de proceduri abuzive și altor procurori cu funcții de conducere, întrucât decizia Curții Constituționale poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deține o funcție de conducere în Ministerul Public.”
Prin hotărârea sa, CEDO a stabilit că existat o încălcare a dreptului la un proces echitabil, deoarece decizia Curții Constituționale a limitat posibilitatea de a ataca decizia de revocare în fața unei instanțe de judecată, chiar dacă aceasta a afectat dreptul meu la viață profesională.
Persoanele nu ar trebui să fie subiect al deciziilor Curților Constituționale, ci doar principiile. Ceea ce stabilește CEDO este că persoanele trebuie să aibă întotdeauna dreptul și posibilitatea reală de a ataca o decizie de revocare în fața unei instanțe de judecată.
Hotărârea CEDO constată că procedura ad hoc prin care s-a decis revocarea mea a fost lipsită de legitimitate. Ar trebui să medităm cu privire la faptul că, într-un stat european, procedura care a condus la decizia de revocare a procurorului-șef al DNA a fost realizată cu încălcarea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil și libertatea de exprimare.
CEDO stabilește că opiniile pe care le-am exprimat public cu privire la modificări legislative sau independența justiției nu pot constitui motiv pentru sancționarea unui magistrat. Mai mult, CEDO a decis că motivele care au fost invocate pentru revocare ”nu sunt susținute de elemente de probă specifice și, prin urmare, acestea nu pot fi considerate ca fiind convingătoare în întregul context al cauzei.”
Știm cu toții că revocarea mea a făcut parte dintr-o campanie de intimidare a sistemului judiciar, în încercarea de a descuraja lupta împotriva corupției. Totodată, CEDO motivează că revocarea din funcția de procuror șef a avut un ”efect de descurajare”, în sensul că ”ar fi trebuit să îi descurajeze nu numai pe aceasta, ci și pe alți procurori și judecători ca pe viitor să participe la dezbateri publice cu privire la reformele legislative care afectează sistemul judiciar și, în general, cu privire la aspecte legate de independența sistemului judiciar.”
Așa cum și hotărârea CEDO menționează ”se pare că îndepărtarea prematură a reclamantului din funcția sa de procuror șef al DNA a învins chiar scopul menținerii independenței sistemului judiciar”.
Această hotărâre a CEDO consolidează statutul tuturor magistraților din Europa și îi apără de ingerințe politice discreționare din partea reprezentanților altor puteri într-un moment în care independența celor care investighează corupția sau alte fapte grave este pusă sub semnul întrebării în mai multe locuri și în mai multe modalități.
Nu am depus o cerere pentru despăgubiri bănești, pentru că am considerat că decizia CEDO este suficientă pentru mine ca remediu, dar și pentru că, nu doream ca o potențială compensație să fie plătită din bugetul de stat, implicit din banii românilor.
Sper ca această hotărâre să reprezinte o reparație simbolică pentru toți magistrații hărțuiți în ultimii ani!
Sper ca această decizie să dea curaj magistraților români!
Pentru toți cei care ne-au susținut, pentru cei care au susținut statul de drept, indiferent de riscurile, de intimidările și hărțuirile la care au fost supuși, astăzi este un moment important și reamintesc ceea ce am spus în ziua revocării: să nu abandonăm!
Sunt convinsă că a meritat, motiv pentru care spun din nou: NU abandonați!”
Context
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat, marți, câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis, în urma unei decizii a Curții Constituționale, care l-a obligat pe șeful statului să o demită.
CEDO a stabilit că fostei șefe a Direcției Naționale Anticorupție i-a fost încălcat dreptul de a merge în instanță pentru a se apăra, drept garantat de articolul 6 § 1 din Convenție.
Totodată, instanța europeană îi dă dreptate Laurei Codruța Kovesi în privința dreptului la liberă exprimare a opiniilor, pornind de la acuzația fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, care a notat în raportul care a stat la baza revocării că fosta șefă a DNA și-a încălcat atribuțiile făcând declarații presei internaționale.
Curtea Europeană a stabilit că fosta șefă DNA și-a exprimat puncte de vedere referitoare la modificările legilor Justiției în limitele libertății de exprimare și că a transmis public punctul său de vedere asupra reformelor, în calitate de șef al instituției Anticorupție. CEDO susține că acest lucru nu a încălcat sub nicio formă prevederile legale ci, dimpotrivă, s-a încadrat în dreptul său la liberă exprimare.
CEDO concluzionează că această îndepărtare a Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA a învins scopul menținerii independenței judiciare și a avut consecințe asupra celorlalți procurori și judecători care au participat la dezbaterile publice privind reformele legislative.
